Da, cel mai șmecher din România este Iohannis. Să fii un modest profesor de fizică și, fără să dovedești nicio apititudine, în niciun domeniu, să ajungi primar, apoi, președinte, cu avion privat și terenuri de golf, proprietar al multor imobile, în țară și, probabil, în străinătate, să nu achiți datorii la Fisc aproape trei decenii, înseamnă că ai o capacitate de a te descurca în viață pe care nu am mai întâlnit-o la nimeni. Al doilea șmecher din România este Ciucă. Să vorbești cu dificultate, să te exprimi la nivelul unui semidoct, să comiți gafe peste gafe și, cu toate astea, să fii șef de Stat Major, ministru al Apărării, președinte al PNL și posibil președinte al țării este o dovadă de șmecherie nemaiîntâlnită.
Se spune că unii șefi își aleg subalterni mai puțin dotați decât ei, prin urmare am putea gândi că Iohannis din această pricină l-a selectat pe Ciucă, dar oricum, nici nu mai găsea pe altcineva măcar egal cu el în șulfăreală.
Iohannis e un șmecher snob și arogant, în schimb Ciucă e un șmecher bonom, cu față umană, ceea ce poate induce în eroare. După șmecherul Iohannis, românii nu ar fi acceptat încă unul asemănător la Cotroceni, însă generalul are acoperire deoarece pare băiat bun. Un băiat bun care ar putea ascunde multă răutate, cum sunt toți cei inedacvați, care și-au depășit în fals condiția socială.
Îmi pare rău să scriu aceste rânduri, dar nu am ce face, gafele și stupizeniile comise de general îl califică a fi un fel de prostul satului politic. Am cules și eu, alături de alți colegi de breaslă, câteva dovezi ale faptului că Nicolae Ciucă are o inteligență operațională și o exprimare cel puțin stranii. Să citim și să vedem dacă am sau nu dreptate.
- ”Îmi place foarte mult să fiu în apă, apa e ca o răcorire, nu doar că este rece, dar când poți să o domini, să fii deasupra ei, te răcorește”.
- ”Diferența e că de la Câmpulung la județul Bihor e distanță mare, și fizic, și ca dimensiune”.
- ”A apărut această carte care nu e vorba despre carte, este vorba despre lider!”
Ce e asta, doamnelor și domnilor? Ce vrea să spună autorul acestor exprimări? E stupid sau ce? Iată încă o nenorocire de mostră de gândire a candidatului la cea mai înaltă funcție în stat:
- ”Avem și forța, avem și motivarea, avem și instrumentele necesare să ne ducem crucea până la capăt. Și Iisus Hristos și-a dus crucea pe Dealul Golgotei. Important e ca atunci când ajungi la final să o așezi și să stea în picioare. Nouă nu ne e teamă să ajungem la final și să o punem și în picioare, să stea așezată”.
Domnul Ciucă reprezintă o boală rară a gândirii, distorsiunea și paralogismul. Omul nu e neapărat rău intenționat, nici tendențios, nici diabolic, atâta doar că nu își poate pune gândurile în ordine. Cum să spui că la Iisus Hristos a fost important că a pus crucea ”să stea în picioare”? Și acum să te compari atât de explicit tu, șef al unui partid politic, cu Mântuitorul?
Adeseori, liderul PNL pare că are lapsusuri, că pe anumite raționamente se așterne ceața, că se îneacă într-un ocean de gândire și lansează S.O.S.-uri pentru a fi salvat. Iată alte exemple.
- ”În politică există bisericuțe. Ce bine ar fi să fie măcar o capelă la fiecare partid politic!”.
- ”Important e ca noi, politicienii, atunci când greșim, să ne punem cenușă-n cap. Poate nu avem tot timpul cenușă să ne punem în cap!”.
- ”Părțile vulnerabile determină părțile tari”.
Chestiune cu gluma de la Măruță a ajuns antologică. Da, a fost o glumă, nu o dovadă de analfabetism funcțional, cum am crezut inițial, dar o glumă atât de forțată, încât te duce cu gândul la o personalitate accentuată de tip hebefrenic. Sunt unii ”obosiți” care spun glume de care râd doar ei.
Întrebarea care se pune este de ce să nu alegem totuși un om ca toți oamenii, ale cărui cuvinte și idei să le înțelegi fără să faci vreun efort, fără să te întrebi ce vrea să spună autorul, fără să îți fie jenă de jena lui. Nu sunt de acord să mergem mai departe cu atenționările, așa cum fac unii jurnaliști care se miră că ”această ființă bipedă cu creier de amoebă a condus, chipurile, România, din postură de prim ministru! Că a condus armate ale României! Că a ajuns în această poziție! Un analfabet sadea!”. Probabil că Nicolae Ciucă știe să opereze intelectual într-un fel anume care îl salvează de la astfel de acuzații, iar faptul că a ajuns să fie selectat pentru un stagiu de specialitate în SUA arată că face față anumitor criterii. Totuși, pentru înalta demnitate de președinte al României ne trebuie cineva căruia să nu fim obligați să îi căutăm noi scuze și alibiuri când vorbim despre capacitatea intelectuală. Ne trebuie un om normal, măcar normal ca operare intelectuală și exprimare publică.
Am scris cu greu aceste rânduri deoarece nu îmi place să clasific oamenii în funcție de performanțele intelectuale. Totuși, după șmecherul Iohannis nu îmi convine să am un președinte care ”s-a descurcat” în viață fără calități pe care să le putem împărtăși cu toții. Sunt 100 % sigur că Nicolae Ciucă nu are apetitul pentru lux al lui Klaus Iohannis, nici aroganța acestuia, nici disprețul față de români pe care îl etalează permanent actualul președinte. Totuși, Klaus Iohannis nu l-a ales degeaba pe Nicolae Ciucă drept succesor, ci fiindcă seamănă într-o privință.
Mă tem că asemănarea dintre cei doi constă în faptul că au ajuns să dețină funcții sublime fără a fi la nivelul corespunzător din punct de vedere intelectual.
Fiind mai mult șmecheri decât inteligenți.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)
