Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis contestația procurorilor Direcției Naționale Anticorupție-Serviciul Teritorial Pitești și au dispus plasarea sub măsura controlului judiciar a avocatului Alin Anton. Deși procurorii au cerut arestarea preventivă, Curtea Supermă a desființat doar în parte decizia Curții de Apel Pitești care, de asemenea, nu a fost de acord cu arestarea avocatului din Baroul Argeș.
Reamintim că avocatul Alin Anton a fost reținut de procurorii DNA Pitești sub acuzația de trafic de influență. Pe 18 ianuare a fost dus la Curtea de Apel Pitești cu propunerea arestării preventive. Instanța a respins cererea procurorilor și Alin Anton a fost eliberat fără a fi luată vreo altă măsură împotriva lui.
Procurorii DNA au contestat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție. La primul termen, din 31 ianuarie, judecătorii au amânat pronunarea. Pe data de 5 februarie când ar fi trebuit să se dea sentința, Curtea Supremă a dispus repunerea cauzei pe rol. Marți, 6 februarie, ICCJ a dat sentința. A fost admisă cererea procurorilor, dar parțial, în sensul că nu a fost arestat preventiv dar s-a luat o măsură preventivă împotriva lui Alin Anton, și anume, controlul judiciar. Avocatul trebuie să respecte mai multe obligații dar nu are interdicția de a profesa, el putând să își reprezinte clienții în continuare.
Iată decizia Curții Supreme:
” Desfiinţează, în parte, încheierea penală atacată şi în rejudecare: (…), dispune luarea măsurii preventive a controlului judiciar faţă de inculpatul Anton Alin (…) pe o perioadă de 60 de zile începând cu data de 06.02.2024 şi până la data de 05.04.2024, inclusiv. (…), pe durata măsurii preventive a controlului judiciar, inculpatul Anton Alin trebuie să respecte următoarele obligaţii: – să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; – să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinţei; – să se prezinte la organul de poliţie în raza căruia locuieşte efectiv, desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat; – să nu părăsească ţara decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar; – să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale cu denunţătoarea Grigorie Veronica şi nici cu martorii Ionescu Marina – Manuela şi Nicolescu Marius sau cu orice alt martor ce va dobândi această calitate în dosar. ”, se precizează în minuta ședinței ÎCCJ. Decizia este definitivă.
Din ordonanța procurorilor, emisă în ianuarie la reținerea avocatului, reiese că: ”În primăvara anului 2019, suspectul, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză), condamnată într-un dosar penal la o pedeapsă cu închisoarea în regim de detenție, suma de 10.000 euro, pe care ar fi și primit-o efectiv, în perioada aprilie-iulie 2019, prin mai multe transferuri făcute prin intermediul sistemului ”Western Union”.
Banii respectivi ar fi fost pretinși de suspect pentru a-și trafica presupusa influență pe care ar fi lăsat să se creadă că ar avea-o asupra judecătorilor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și că-i va determina pe aceștia să adopte o soluție de admitere a recursului în casație pe care martorul, prin intermediul avocatului, urma să o exercite.”, a transmis DNA la data reținerii avocatului argeșean. Avocatul susține că banii reprezentau onorariul lui.
