Ieri a avut loc la Muzeul Goleşti, simpozionul cu tema „Consecințele pandemiei asupra societății. Cum va arăta viața după COVID?”, organizat de Consiliul Județean Argeș, prin Centrul Cultural Județean Argeș, în parteneriat cu Academia Română. S-a discutat despre cum va arăta viața după pandemie și ce avem de făcut în viitor? Specialiști din domeniul medical, social și economic au fost prezenţi la eveniment pentru a răspunde la cele mai arzătoare întrebări legate de criza generată de noul coronavirus la nivel mondial. În urma prelegerilor concluzia este aceea, că deocamdată, nu ştim unde ne îndreptăm.
Deschiderea simpozionului a fost făcută de preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, doctorul Dan Manu. „Am organizat astăzi, aici, acest simpozion de importanţă naţională care trebuie să răspundă la câteva întrebări pe care toţi românii, în egală măsură şi argeşenii şi muscelenii, şi le pun. Încotro România? Încotro români, încotro naţiune? Ne reîntoarcem la situaţia de urgenţă sau mergem spre normalitate? Dacă mergem cum ne dorim, spre normalitate, cum va arăta aceasta după pandemia de acum? Avem onoarea să salutăm prezenţa, alături de noi, a domnului preşedinte Ioan Aurel Pop al Academiei Române, a domnului secretar general al Academiei Române, Ioan Dumitrache, a domnului academician Cătălin Zamfir, directorul Institutului de Cercetare a Călității Vieții şi, nu în ultimul rând, celebri profesori pe probleme medicale, Adrian Streinu Cercel (manager Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”) şi Alexandru Rafila (expert OMS și președintele Societății Române de Microbiologie). ”, a precizat preşedintele CJ Argeş. Pe lângă personalităţile amintite, la simpozion au fost invitaţi directori de instituţii din judeţ dar şi oameni de afaceri.
Adrian Streinu Cercel:„Habar n-am cum va arăta sistemul sanitar!”
În prelegerea sa, profesorul Adrian Streinu Cercel a spus: „Am fost întrebat unde va fi sistemul sanitar în următorul interval de timp. Răspunsul este, nu ştiu! Cum va arăta sistemul sanitar, habar n-am, dar cu siguranţă, nu va mai fi cel de astăzi. Ce vedem în momentul de faţă? Vedem sisteme de triaj, unele puse cu cap, altele mai puţin. Vedem tot felul de invenţii care te stropesc cu chimicale din cap până în picioare total aiurea şi am uitat de săpun. Am spus de foarte multe ori, apa şi săpunul fac mai mult decât o sută de doctori puşi unul lângă altul. Am mai spus că o cameră care este aerisită şi unde pătrunde soarele, în acea cameră nu pătrunde doctorul. Ca atare, vreţi să vă ţineţi departe de doctori? Apă şi săpun, vă spălaţi pe mâini, pe faţă şi lucurile vor fi aşa cum trebuie să fie. Am mai spus că ceea ce va face diferenţa în lunile următoare va fi masca, pentru că ea este cea care vă va putea proteja de un eventual virus care circulă prin jur. Noi nu-l vedem! El este mic! Noi zicem că este şi prăpădit. În realitate este şi foarte praşiv iar momentul de faţă încearcă, şi a şi reuşit într-o foarte mare măsură, să cucerească lumea. Lucrurile pentru România au evoluat bine. Au luat o serie de măsuri, într-adevăr unele total nepopulare. Deciziile politice nu se comentează în acest contex, iar contextul este pandemia. Nu avem voie să ne jucăm cu pandemia. Pandemia nu iartă!”, a spus managerul Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş.
Eforturile au fost fantastice
Profesorul Streinu Cercel a făcut şi o scurtă sinteză a cazurilor de coronavirus din cadrul unităţii pe care o conduce. „ Cert este că în momentul de faţă Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş este plin. Avem la ora aceasta 180 de pacienţi care sunt internaţi, unii cu forme mai uşoare, alţii asimptomatici, aceştia pun cele mai multe probleme că se întreabă de ce sunt ţinuţi în spital, uneori pe bună dreptate. Dar şi aceşti asimptomatici sunt cei care transmit mai departe, într-o măsură mai mare sau mai mică, virusul. Costurile de spitalizare sunt enorme. Avem astăzi (n.r. ieri) 8 pacienţi care sunt ventilaţi mecanic şi cu şanse minime de a supravieţui, dar avem şi pacienţi care după o lună şi jumătate i-am scos de pe plămânul artificial, iarăşi cu costuri foarte mari.”, a încheiat Adrian Streinu Cercel.
Încercăm să ţinem comunităţile sănătoase
La rândul său, președintele Societății Române de Microbiologie Alexandru Rafila a vorbit despre măsurile care au fost luate şi blocajul din sistemul de sănătate. „Am trecut print-o urgenţă de sănătate publică fără precedent. Cel puţin pentru mine şi cred că şi pentru marea majoritate a celor care sunt aici. Probabil că deciziile care au fost luate la nivel global, la nivel naţional, unele au fost exagerate, altele au fost insuficiente. Important este că ne găsim într-un moment în care discutăm despre repornirea economiei, despre repornirea activităţilor speciale, a învăţământului, activităţilor cultrale şi bineînţeles discutăm despre rezilienţa ( ăsta este un cuvânt nou), capacitatea de a rezista la şocuri şi a-şi continua rolul sistemului de sănătate. Nu ştiu dacă dumneavostră aveţi senzaţia că suntem o societate care s-a solidarizat în această perioadă. Care încercăm să gestionăm aceste probleme împreună. Sănătatea publică, care este un fel de Cenuşăreasa sistemului de sănătate, în general, se referă la sătătatea comunităţilor despre este discutăm”, a explicat Alexandru Rafila.
Nu s-a discutat despre dechiderea şcolilor
Alxandru Rafilă a vorbit şi despre faptul că până în acest moment nu s-au stabilit măsuri de redechidere a unităţilor de învăţământ. „Gândiţi-vă la ce s-a întâmplat în ultima perioadă. Toată lumea a discutat despre când se deschid mall-urile, când se deschid sălile de fintness (e bine să faci mişcare), am discutat despre sălile de jocuri de noroc dar nu prea am discutat despre când şi cum se deschid şcolile. Vreau să vă spun că a fost o satisfacţie extraordinar de mare pentru unele persoane care, probabil, au considerat că şcoala a fost un foarte mare efort şi o pierdere de timp în viaţa lor şi nu s-a discutat nimic despre modul în care trebuie să se deschisă şcoala şi nu numai să se deschidă ci să şi funcţioneze. Noi dacă reluăm activităţile economice, culturale, educative, trebuie nu numai să le reluăm ci să le continuăm, nu mai trebuie să le întrerupem. Pentru asta trebuie să ne pregătim în această vară, să ne educăm copiii, încât să nu mai oprim activităţile să reluăm, şcolile, universităţile şi să putem desfăşura o activitate apropiată de normal. Fară asta nu ştiu cum o să evoluăm ca ţară pentru că efortul economic şi social şi cultural pe care l-am suferit în aceste câteva luni cred că a fost extrem de mare” a precizat acesta.
Educaţia pentru sănătate în şcoli
Referitor la discuţiile privind introducerea unor ore de educaţie sexuală în şcoli, Alexandru Rafila a precizat: „S-a discutat despre educaţia sexuală dacă să fie sau nu predată în şcoli. Noi am început un proiect în anul 2002 care se numea „Educaţie pentru sănătate în şcoala românească”. Acest proiect dezvolta o oră de educaţie care era opţională şi trebuia să devină obligatorie. Se referea la o multitudine de cunoştinţe: cum trebuie să îţi asiguri igiena personală, cum trebuie să mănânci, cum trebuie să pregăteşti alimentele, cum trebuie să le păstrezi, să îţi cunoşti corpul. Toate aceste elemente trebuiau introduse în educaţia pentru sănătate. Din păcate am rămas la acest stadiu şi am văzut, acum de curând, că s-a trecut de la educaţia sexuală la educaţia sanitară. Să ştiţi că educaţia sanitară a fost până în 1990 şi se referea doar la măsuri de igienă. Educaţia pentru sănătate este un concept mai larg şi este singura care poate să creeze în România nu numai deprinderi pentru o viaţă bună a oamenilor, este singura capabilă să asigure finţarea sistemului de sănătate pentru că o populaţie antrenată să aibă comportamente preventive, este cea care va avea nevoie şi de servicii medicale mai puţine şi economia acestei ţări va avea posibilitatea să finanţeze şi sistemul de sănătate.” M.Sandu Foto: C Tudor
