Marți, 21 mai, este mare sărbătoare, în calendarul creștin ortodox fiind prăznuiți Sfinții Împărați Constantin și Elena, patronii spirituali ai Piteștiului. Datorită celor doi Sfinți Împărați, creștinismul a fost permis, iar ziua de duminică a devenit zi de odihnă.  Aproape două milioane de români care poartă numele celor doi sfinți îşi  sărbătoresc astăzi onomastica.

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut și ca Sfântul Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între anii 306 – 337.

Cel mai de seamă sprijin din istoria creștinismului

El fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei, acesta s-a născut pe 27 februarie 272, în cetatea Naissus. După moartea tatălui său, Constantin a devenit împărat. Sfântul Constantin este unul dintre cei mai cunoscuți sfinți din instoria creștinismului, datorită promulgării Edictului de la Milano.

Rezultatul întrevederilor dintre Constantin și Licinius, ținute la Mediolanum în februarie-martie 313 este faimosul Edict de la Milano care garanta toleranța relogioasă în Imperiul Roman.

Împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a trăit între anii 248 – 329. A fost căsătorită cu generalul roman Constantinuius Chlorus și mai este cunoscută ca o femeie foarte credincioasă.

Aceasta a înfăptuit pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene. Sfântul Constantin a decedat în anul 337, iar de atunci a rămas veșnic în amintirea creștinilor, care îl consideră cel mai de seamă sprijin din istoria creștinismului.

Conform unei legende, în anul 312, în timpul luptei cu Maxentiu, Sfântul Constantin cel Mare a zărit pe cer o cruce deasupra soarelui, pe care scria: “in hoc signo vinces”, în traducere “prin acest semn vei birui.” Iar  în timpul nopții, Iisus Hristos i s-a arătat în vis împreună cu semnul crucii. Iisus Hristos i-a cerut acestuia să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaților pentru ca aceștia să fie protejați de focurile bătăliei, potrivit calendarulordodox.ro.

Multe tradiții legate de această zi

Fiind o mare sărbătoare, de aceasta sunt legate și tradiții care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca; podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii; ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului; femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă; pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

I.I