Dintre toți candidații la prezidențiale, doamna Elena Lasconi mi se pare cea mai naivă, dar naivă cu pretenții, așa cum sunt mulți dintre cei care au înregistrat în viață succese mai mari decât efortul depus. Când te instruiești la o facultate privată de la Deva, unde iei note mici, după care ajungi să te știe o țară întreagă pentru că apari la PRO TV, concluzionezi că așa stau lucrurile pe lumea asta, muncești puțin și câștigi mult. Succesul în alegerile de la Câmpulung i-au întărit doamnei Lasconi convingerea că oriunde se arată culege aprecieri, laude și voturi, pregătirea și experiența fiind percepute ca atribute facultative. Pasul spre funcția de conducere în USR, făcut printr-o conjunctură ce nu apare decât o dată într-o sută de vieți, a făcut-o pe distinsa primăriță să nu mai calce pe pământ, ci pe un fel de pernă de aer care se tot înalță către slava cerului. A fi președintele României apare acum de la sine înțeles, iar când se va dovedi că vine, cam târziu, primul eșec, vinovați vor fi socotiți alegătorii români. Aproape că o compătimesc pe primăriță, fiindcă după căderea mai mult decât probabilă va suferi un fel de șoc post-traumatic.
De cum se exprimă, Elena Lasconi își dovedește superficialitatea și inadecvarea. Asta nu pentru că nu știe una sau alta, ci din pricina faptului că vrea să lase permenent impresia că le știe pe toate, că funcția de președinte de țară o are la degetul mic. Adeseori, când i se adresează întrebări pe subiecte cheie, doamna trece peste ele cu dezinvoltura și bâzâitul muștei. Iată un mic fragment dintr-un interviu.
- „Cred că e foarte important, având totuși în vedere acest război din Ucraina, ar trebui în zona navală consolidate lucruri, acolo ar trebui să investim mai mulți bani. Și cred că ar fi grozav dacă am avea mai multe trupe străine în România, pentru că e demonstrat că în țările în care au existat trupe străine NATO pregătite de luptă, acelea nu au fost niciodată atacate”, a spus șefa USR.
Poate că veți întreba ce e în neregulă cu aceste afirmații. Lăsând la o parte răspunsul razant, prea în diagonală față de semnificația subiectului, șochează formularea că ar fi ”grozav” să avem mai multe trupe străine. Vorbim despre trupe, armanent, război și moarte, nu suntem la Untold și nu cântă Gheboasă ca să fie totul ”grozav”. Bine că nu a zis că ar fi cool să vină mai multe trupe. Când apare, apoi, o întrebare bine țintită, candidata la cea mai înaltă funcție în stat începe să se bâlbâie.
- „Da, avem o singură trupă de luptă și avem din Franța, din Anglia și cred că cam atât. Nu știu dacă nu cumva și din Italia, dar nu”. Și mai avem din SUA, i-a spus interlocutorul. ”Da, bineînțeles”, a reacționat Lasconi, după ce formulase o cocofonie de toată frumusețea: ”că cam atât”.
Adeseori, la interviuri, primărița noastră semănă cu ”școlerul” lui Caragiale:
” Pedagogul: No! ce-i grămakica?
Școlerul: Grămakica iaște…
Pedagogul: No că-z ce iaște? că-z doar nu iaște vun lucru mare.
Școlerul numai apoi se reculeje și răspunghe: grămakica iaște o știință ghespre cum lucră limba și lejile mai apoi la cari se supune aceea lucrare, ghin toake punturile ghe veghere.
Pedagogul: Bravo, mă! prostovane! (îi zic așe doară nu spre admonițiune, ci spre înghemn și încurajare). No, acuma, spune-ne tu numai cum se împart substankivele? Școlerul, la întrebarea aceasta a mea doară, musai să răspunză, nețăsare, amăsurat priceperii și rățiunii sale:
Școlerul: În substankive care se văd și substankive cari nu se văd – reșpeckive concreke și abstracke!”
Cam așa răspunde doamna când este întrebată despre rolul Turciei.
- „Rolul Turciei este unul foarte important că în momentul de față nu lasă să treacă vapoarele din zona Ucrainei. E foarte important ca, exact cum vorbesc despre noi că suntem un factor de stabilitate și eu consider că rolul Turciei este foarte important. Nu aș putea să vă zic în detaliu ce scrie, că probabil dvs. v-ați gândit la niște lucruri…”, a răspuns Lasconi.
La fel dă răspunsul și când este întrebată ce ar face în calitate de Președinte dacă rușii înaintează până la Odessa:
- „Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să discuți cu partenerii NATO, pe urmă să convoci CSAT. Eu cred că o să se ajungă la pace la anul, asta cred, e tensiune mare în toată lumea, China pare că amenință Taiwanul, cred că, eu așa simt, că o să fie pace, dar cred că pacea se va încheia atunci când va dori poporul ucrainean. Eu dacă aș fi președintele Ucrainei nu aș da teritorii, în niciun caz”.
Nu sunt sigur că doamna Lasconi face diferențe dintre facultatea de la Deva și Sorbona, dintre Primăria Câmpulung și Palatul Cotroceni, cred că mai degrabă nu, iar cariera sa îi apare un marș triumfal pe care românii trebuie să îl aplaude stând în picioare.
Altminteri, primărița este o prezență agreabilă, cu aerul ei de zurlie.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)
