Poate că nu ar trebui să mergem atât de departe, dar vă semnalez că există cetățeni americani care consideră victoria lui Donald Trump o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Unul dintre ei a spus: „Victoria lui Trump este cea mai mare victorie a umanității de la începutul acestui secol până azi. Va salva copiii de la transsexualism și biserici de la demolare”. Există însă și alte opinii, iar un coleg din presă, foarte cătrănit că a pierdut Kamala Harris, a scris că civilizația înseamnă următoarele priorități:
Elevul înaintea profesorului;
Copilul înaintea părinților;
Pacientul înaintea medicului;
Petentul înaintea funcționarului;
Alegătorul înaintea alesului;
Femeia înaintea bărbatului;
Cetățeanul înaintea statului;
Drepturile omului înaintea guvernului;
Libertatea înaintea granițelor;
Animalul înaintea proprietarului;
Minoritatea înaintea majorității;
Cetățeanul înaintea primarului;
Bătrânul înaintea adultului;
Omul înaintea lui Dumnezeu;
Migrantul înaintea localnicului.
Să analizăm afirmațiile de mai sus care la prima vedere sună excelent. Când elevul este pus înaintea profesorului, îl batjocorește pe profesor, îl sfidează și nu învață nimic. Copilul pus înaintea părinților a ajuns să însemne că un copil poate solicita schimbarea de sex fără să își informeze părinții. Pacientul pus înaintea medicului a devenit agresiv și își bate medicul pe motiv că nu este bine tratat. Petentul pus înaintea funcționarului este o afirmație strecurată printre altele, pentru a da greutate listei. Alegătorul a fost pus înaintea alesului, ceea ce până la un punct este firesc, dar s-a ajuns în situația în care alegătorul își insultă aleșii, îi acuză fără probe, îi umilesc încât oamenii de calitate sau mai puțin rezistenți psihic refuză să se înscrie în bătăliile politice. Cetățeanul înaintea statului înseamnă, atunci când ne facem idol din asta, vitrine sparte, polițiști răniți sau chiar morți, clădiri incendiate. Femeia înaintea bărbatului este o ipocrizie, câtă vreme femeile stau în vitrină la Amsterdam, în societatea considerată cea mai democratică. Libertatea înaintea granițelor este un alt mod de a defini mondialismul, deznaționalizarea, favorizarea unei elite mondiale scăpate de sub control democratic. Trecem peste ideea cu animalul înaintea proprietarului, plasată și ea pentru a ranforsa celelalte afirmații. Minoritatea înaintea majorității înseamnă adeseori sfidarea majorității, ca în situația paradelor sexuale în zilele de sărbătoare religioasă, ori a transgenderilor bărbați care concurează sportiv în competițiile de femei. Cetățeanul și primarul trebuie să trăiască pe picior de egalitate, niciunul nu trebuie să fie servitorul celuilalt pentru simplul motiv că relația stăpân – servitor nu e bună. Bătrânul înaintea adultului, din nou a afirmație goală care sună bine. Omul înaintea lui Dumnezeu, iată cu adevărat o aberație, creația nu poate sta înaintea creatorului, iar Dumnezeu nici nu își dorește să stea înaintea cuiva, doar mințile strâmbe își pot imagina asemenea idei. Migrantul înaintea localnicului s-a transformat în parazitism, violuri, subvenții nemeritate, cartiere în care nu mai poți intra de frică.
Așa stau lucrurile și din această cauză consideră multă lume că victoria lui Trump este un miracol care ne va întoarce pe calea normalității. Desigur, filosofia lui John Stuart Mill și viziunea lui Karl Popper au jucat un rol important în evoluția societății, dar exagerările de tip sorosist au caricaturizat relațiile dintre valori.
X
Dintre toți candidații, cel de care îmi este realmente milă este Nicolae Ciucă. Generalul a fost un fel de copil de trupă crescut de sistem, iar sistemul, românesc și american, l-a deformat până la schimonosire morală. Cel mai mult l-a nenorocit mentorul său Klaus Iohannis, care l-a transformat într-o păpușă. Bunelul a crezut că așa e bine în viața politică, să plagiezi și să minți. De toată jena interviul dat la G4media de Bunel. Când a fost întrebat dacă a copiat la teza de doctorat, a zis că la acea vreme a respectat regulile. Care reguli, Bunelule? Să citezi cu ghilimele este o datorie care există din vremuri vechi, că dacă n-ar fi așa, orice prost ar copia cărți întregi, nestingherit. Când i s-a arătat concret cartea din care a copiat, copiind chiar și trimiterile acelui autor, Bunelul a zis că el are onoare de militar. Dumnezeule mare! Sper că nepoțica să nu învețe de la Bunelu cum se fură diplome și titluri științifice. Mă scot din minți politicienii care și-au plagiat tezele. Și-au dorit să arate că sunt docți și, de fapt, sunt doar niște șarlatani.
Vine la rând dezvăluirea că Bunelul a semnat cu mâna lui renovarea pe milioane de euro a vilei ce urma să intre în folosința a două persoane numite Klaus și Carmen. Oare câtă forță mai are Statul Paralel încât a fost în stare să îi provoace generalului o spaimă atât de mare încât să execute fără crâcnire poruncile stăpânului de la Cotroceni? Se discută, pe bună dreptate, că Marcel Ciolacu știa ce s-a pus la cale, dar nu a îndrăznit să sufle o vorbă, ingonorându-se faptul că dacă ar fi dezvăluit conținutul unui document secretizat ar fi dat cu subsemnatul în fața unui procuror. Dosarul s-ar fi chemat ”Divulgarea secretelor de stat”, ar fi fost lansat fără amănunte, la început in rem și aproape gol de conținut, iar pe surse s-ar fi vorbit că persoana vizată se numește Ciolacu. Ce poate face Sistemul dacă nu ești atent s-a văzut. În concluzie, Ciucă este marele mincinos, iar Ciolacu, marele fricos.
X
Toți cei care vor să pară bine informați dau ca sigură victoria lui Nicolae Ciucă în alegerile prezidențiale. Normal, fiindcă ce mare scofală ar fi să să spui că va câștiga Ciolacu, faci figură de naiv și de om fără acces la informații șmechere. În consecință, nu întâlnesc vreun bărbat cu pretenții care să nu îl dea câștigător pe Ciucă, ignorând astfel capacitatea românilor de a sesiza faptul că toți mint, într-adevăr, dar Ciolacu minte cel mai puțin și mai benign. Ciucă minte că nu e omul lui Iohannis, Geoană ascunde sursa banilor, Simion minte că face case mai ieftine decât o garsonieră, Lasconi nici măcar nu minte, fiind ea însăși o minciună. Minte și Ciolacu, dar cred că între cele două tururi de scrutin va face unele mărturisiri și va fi Sfântul Marcel Mărturisitorul care va câștiga alegerile.
Îmi asum riscul afirmației banale că de data asta se va juca jocul la urne, mai puțin în culise.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)