Pescuitul din barcă la feeder şi pescuitul carasului pe Dunăre

0

  • Curierul zilei vă prezintă tehnicile de pescuit



Curierul Zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv. Pentru o partidă reuşită este nevoie să fiţi cât mai bine informaţi despre specia de peşte pe care o vizaţi şi să folosiţi exact ce trebuie pentru a prinde adevărate capturi.


În acestă ediţie vă prezentăm ”Pescuitul din barcă la feeder” şi „Pescuitul carasului pe Dunăre”. Informaţiile sunt oferite de Adi Petrişor, pescar de compeţitie, de 4 ori campion naţional la feeder, 3 titluri de vicecampion naţional la individual, 4 titluri campion naţional cu echipa la staţionar, câştigător a mai multor concursuri importante din ţară, atât cu feederul cât şi la stationar, realizator de emisiuni tv la postul Fishing&Hunting Chanel.
Poate mulţi vă întrebaţi cum se face că tocmai din barcă ne-am găsit să pescuim la feeder… ei bine am simţit nevoia de senzaţii tari împreună cu colegul meu de echipa Florin Dobream, el cu băţul iar eu cu aparatul de fotografiat. De această data încep cu greşelile: prima a fost aceea de a alege un feeder de 3.60 metri lungime pentru că nu este simplu să pescuieşti din barcă la feeder deoarece ne aflam 2 în barcă şi era imposibil de a sta nemişcaţi şi imposibil de a nu mişca vârful feederului.
Nu exageraţi cu nada
Peştele predominant în lacul în care am pescuit era plătică, babuşca, obletele şi din păcate somnul pitic, care de fapt nu era chiar pitic. Ca nadă am optat pentru una universală, care ştiam că nu are cum să nu fie buna şi anume Special Concurs de la Benzar, fără a mai folosi niciun fel de aromă în plus, doar câţiva viermi presarăţi. Nu am exagerat cu nada vie deoarece ştiam că era deliciul somnilor pitici şi nu ne doream să avem invazie de ei pe văd. Partea cea mai interesantă era că adâncimea apei se ducea spre 6 metri, şi din acest motiv mişcarea cea mai importantă era să pescuim cât mai fix şi să avem nada în permanenţă acolo lângă momeala din cârlig. În concluzie era un pescuit extrem cu o adâncime mare a apei, pescuit extraordinar de exact şi pe deasupra şi din barca. Astfel, Florin a hotărât să folosească un coşuleţ de 50 grame pentru a se duce repede jos, pentru a nu pierde nada aiurea pe drum. Un lucru interesant a fost la început când orice mişcare făceam barca se mişca şi ea şi implicit şi feederul, fapt ce pe mine mă amuza, iar pe Florin Dobrean, colegul meu de echipă, care era foarte concentrat, îl enerva.
Trăsături foarte puternice
După câteva coşuleţe a şi apărut primul peşte, o babuşca de toată frumuseţea, dar nu asta a fost marea mirare deoarece ştiam că lacul ascunde babuşcă sau bălos cum i se mai spune în zona Bucureştiului, mare ci trăsătura. Efectiv a luat băţul de pe suport de parcă pescuiam la crap nu la peşte mic. Ne-am obişnuit cu stilul de stat în barcă, dar mai greu a fost aducerea peştilor pe vad, însă odată făcută şi treaba asta, care a cam durat o oră şi ceva nu am mai avut probleme. Au intrat plătică, babuşca, somn pitic şi oblete şi indiferent de peşte trăsăturile erau extraordinar de puternice. Este drept că şi feederul era unul light şi sensibilitatea lui era foarte ridicată. Una peste alta a fost un pescuit din barcă nemaîntâlnit. O să vă întrebaţi dacă o să mai pescuim din barcă, iar răspunsul este simplu, da, o să mai pescuim, însă doar pe apă curgătoare deoarece pe o apă stătătoare este incomod şi foarte dificil. Totul a fost o experienţă interesantă pentru noi. Dacă aveam un feeder de 3 metri lungine cred că aveam mult mai multe capturi deoarece, fiind mai scurt, bătul era mult mai stabil.
Pescuitul carasului pe Dunăre în ape adânci
Nu puţine sunt cazurile în care suntem nevoiţi să căutam carasul pe apă adâncă. Desi la prima impresie nu pare nimic deosebit, pentru un pescuit eficient în ape de 6-10m trebuie să ţinem cont de anumite aspecte. Este foarte important să ne asiguram că nada noastră ajunge în substrat, dar tot odată este important ca patul de nadă să fie cât se poate de restrâns. Cu cât patul de nadă va fi mai compact cu atât probabilitatea de a avea prezentări dese creşte considerabil. În cazul în care nu reuţim să grupăm nada pe o suprafaţă cât mai mică, peştele vă fi împrăştiat pe o arie extinsa şi astfel prezentările cu siguranţă vor fi mult mai rare. Un rol deosebit de important în astfel de cazuri îl joacă coşuleţul, acesta trebuie să fie capabil să transporte nada până în substrat fără pierderi majore. Coşuleţele cu plasă deasa sau cele de pvc sunt potrivite în aceste situaţii. Sunt mulţi care nu ţin cont de acest aspecat şi folosesc pe ape adânci coţuleţe cu plasă rară iar mare parte din nada lor se desface în coloana de apă atrăgând în număr mare de peştii de talie mică pe vad. În ultimul timp pentru astfel de ape folosesc coşuleţele care au greutatea poziţionată frontal şi o formă foarte indicată atât pentru ape adânci cât şi pentru lanseuri de precizie. În cazul în care folosiţi o nadă cu un grad mai mic de colare se poate înveli exteriorul coşuleţului cu bandă izolatoare şi astfel ne vom asigura că cea mai mare parte de nada va ajunge în substrat şi nu se va pierde în coloana de apă.
Ce montură este recomandată
Montura este una relativ simplă şi eficientă. Datorită sistemului antinod de la Cralusso montura nu va opune rezistenţă în timpul trăsăturii şi astfel ca şansele că peştele să abandoneze momeala scad considerabil chiar şi atunci când peştii sunt mofturoşi. Atât pe Dunăre cât şi pe apele cu densitate mare de răpitor, când vizez peştii de talie mica şi medie folosesc nadele cu o culoare relativ închisă pentru a evita atragerea răpitorilor pe vad. Chiar şi cu ajutorul nadelor închise nu puţine sunt cazurile când se prind şălai sau somni la vierme, râmă sau porumb, aceştia fiind atraşi de forfota creată de peştii care se adună pe vadul nădit.
Nada care dă rezultate
O nadă pe care o folosesc cel mai mult în pescuitul carasului pe Dunăre în ape adânci este Benzar Special Feeder în combinaţie cu TTX. Pentru o mai bună atractivitate şi o menţinere a peştilor pe vad se poate introduce în nadă porumb dulce, vierme viu sau opărit, râme tocate, pelete, seminţe fierte pentru păsărele, aditiv praf sau lichid. Eu folosesc la caras cel mai mult Sensas Crapix în proporţie de 50-70gr. la un kg de nadă preparată, nu merg pe dozajul maxim recomandat. La cârlig se poate încerca cu vierme, râmă şi porumb pentru a vedea la ce răspunde cel mai bine peştele în perioada în care pescuiţi. O nadă bine umezită şi îmbogăţită cu vierme, porumb, casteri, râme tocate şi pelete de dimensiuni mai mici. Dacă ţineţi cont de aspectele importante cu siguranţă rezultatele nu trebuie să întârzie. M.D.