Gospodarii nu renunță la tradiția tăierii porcului!

0

  • Duminică este Ignatul



Duminică, 20 decembrie,  este Ignatul, conform tradiției din străbuni, fiind ziua în care se taie porcul. Pandemia nu-i oprește gospodari să respecte cu sfințenie această tradiție însă țin cont ca numărul persoanelor prezente în curte să fie mai restrâns ca anii trecuți. Sunt chemați cei din familie fiindcă fără ajutoare nu se poate!


Tăierea porcului este urmată de sortarea și prepararea specialităților pentru apropiatele sărbători de Crăciun.
Cum se frăgezește șoriciul
Denumirea de Ignat vine de la Sfântul Ignatie Teoforul, episcop de Antiohia și martir al Bisericii care este unul din cei mai de seama părinți apostolici. Pentru că nu a lepădat credința în Hristos, a fost aruncat în arenă și sfâșiat de lei, în jurul anului 110, în timpul domniei împăratului Traian.Pregătirile pentru acest moment important dina­in­tea Crăciunului  încep în seara dinaintea sacrificării porcului.  Se verifică butelia să fie plină cu gaz, cuţitele să fie bine ascuţite, suportul pe care va fi pârlit por­cul să fie pregătit, iar vasele unde se depozitează carnea să fie curate. Am participat şi noi, zilele trecute,  la sacrificarea unui porc de peste 250 de kg, la o familie de gospodari din Bascov. Porcul a fost sacrificat dis-de-dimineaţă de câțiva bărbaţi, ca­re l-au doborât repede la pământ şi l-au înjunghiat  în jugulară cu un cuţit cu lama lungă şi vârful subţire. Animalul a fost ridicat cu greutate pe un pat din țevi de fier şi a început pârlirea cu arzătorul şi butelia cu gaz. După circa o oră, porcul a devenit negru ca tăciunele, moment în ca­re s-a turnat peste el apă fiartă. Un secret care face ca şoriciul să fie foarte fraged este ca, după turnarea apei fierbinţi,  porcul pârlit să se acopere cu o pătură groasă sau o folie. Astfel, apa se infiltrează în pielea groasă, iar şoriciul se frăgezeşte. După zece minute, timp în care băr­baţii participanţi la sacrificare s-au încălzit cu o ţuiculiţă fiartă, porcul  a fost dezvelit şi a început să fie frecat bine cu periile, până când şoriciul cel galben a ieşit la iveală. Șoriciul este deliciul cu care se înfruptă toți cei care participă la tăierea porcului.
Pomana porcului, răsplata de final
După aceea, şoriciul a fost râcâit cu cuţitul, pentru a rămâne un strat cât mai fraged. Apa fiartă este de bază la curăţatul porcului, aşa că a fost folosită din belşug. Când porcul a devenit alb, bărbaţii pricepuţi în ale măcelăritului au început să-i taie picioarele, după care capul familiei i-a crestat în frunte animalului o cruce, iar gospodina a tămâiat porcul şi a spus rugă­ciunea Tatăl nostru. Au urmat tăierea capului, secţionarea grăsimii pe şira spinării, scoaterea carcaselor de porc, a şoriciului şi a tuturor celorlalte părţi.Înainte de a se înfrupta din șorici și a pune carnea la prăjit, s-a mers cu o bucată din carnea de porc din pilierii diafragmei, la medicul veterinar pentru efectuarea examenului trichineloscopic obligatoriu. De  spălatul maţelor s-au ocupat câteva femei , fiind musai ca maţele să fie pregătite pentru a fi umplute cu carne de cârnaţi, iar cele groase folosite la lebăr și caltaboș sau fierte, spre deliciul celor care le vor mânca cu usturoi și oțet. După ce toate organele şi carnea porcului au fost puse la rece, toţi care au participat la sacrificare au fost cinstiţi la pomana porcului cu varză fiartă, carne prăjită cu mămăliguţă şi mujdei de usturoi, ţuică şi vin fiert. I.Ivănoiu