- Conf. Dr. Adrian Tase
Conflagrația ruso-ucraineană, cu conotații beligerante globale, este capul de afiș din ultima săptămână. Suferința umană este considerabilă, în primul rând datorită numărului mare de morți și răniți, militari și civili, fără să mai vorbim de pagubele materiale. Admirăm curajul, încrederea și ambiția ucrainenilor în demersul superior de a-și apăra țara!
Dincolo de această tragedie apărută ca efect direct al luptelor fratricide, mai semnalăm trei aspecte biomedicale: psihoza colectivă, efectele toxic și termic asupra oamenilor și mediului, ca și perspectiva sumbră a foametei.
Psihoza colectivă este adeseori alimentată de fake news. Teama de situațiile extreme care amenință viața ține de natura umană. Ea nu trebuie însă lăsată să degenereze în panică, pentru că aceasta poate duce la o degringoladă decizională. Mai menționăm aici depresia și atacurile de panică, cu care suntem obișnuiți de doi ani datorită infodemiei, dar care apar deopotrivă și în starea de război.
Efectele toxice asupra mediului au o paletă largă de manifestări. De la poluarea prin emisii de gaze, mai precis deșeuri nocive rezultate din arderea combustibililor fosili, de exemplu monoxidul de carbon. Aceste gaze pot avea efecte acute (hipercapnie și hipoxie), care pot duce la intubație orotraheală și chiar la deces, ca și efecte cronice concretizate în boli respiratorii, cancere, etc., și ele cu potențial letal pe termen mediu/lung.
Efectul termic asupra mediului este o incandescență produsă de exploziile bombelor, cu hipertermia acută a mediului, în contextul general al încălzirii globale. Considerăm că efectele termice dezastruoase ale bombardamentelor depășesc chiar incendiile spontane de pădure provocate de global warming.
În al treilea rând, avem în vedere posibilitatea penuriei acute de alimente cu foamete. Acest flagel s-a manifestat în cele două conflagrații mondiale, iar în zilele noastre este semnalat în unele țări din Africa și Asia. Sperăm că să nu se ajungă aici în Europa secolului 21.
Pandemia nu a trecut încă, doar a cedat capul de afiș războiului. Așa cum, în urmă cu doi ani, bolile cardiovasculare au cedat capul de afiș pandemiei.
Oficialii OMS avertizează în continuare asupra unei izbucniri pandemice în marile aglomerații. Situația din țările beligerante conține riscuri epidemiologice, fie în cazărmi, fie în adăposturi (de exemplu, metrou), fie în timpul mitingurilor pentru pace. Să nu subestimăm pandemia în zona frontului, pentru că ea poate face în continuare victime printr-un alt mecanism decât armele de foc.
Datele oficiale din ultima săptămână, în ceea ce privește decesele Covid, sunt următoarele: Rusia – circa 770 pe zi, România – circa 90 pe zi, Ucraina – 0. Este îngrijorător faptul că, în condiții de război, statul vecin nu a mai avut răgazul necesar de a se ocupa nici măcar cu colectarea datelor epidemiologice.
Cele două forțe armate sunt preocupate în primul rând de aprovizionarea cu arme, carburanți și alimente. De altfel, experții militari afirmă că succesul din a doua săptămână a războiului va fi de partea celui care va avea lanțuri de distribuție mai eficiente. Nimeni nu mai vorbește acum pe linia frontului despre distribuția de măști, dezinfectant, vaccin sau teste. Se raportează un număr de persoane decedate, din care nu avem niciun indiciu câte au fost devastate de Covid.
Nu ne rămâne decât să sperăm că, odată cu venirea primăverii, se vor stinge atât războiul, cât și pandemia!
