- Comisia de Veneția recomandă
După desființarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), Comisia de la Veneția recomandă ca parchetele specializate în investigarea infracțiunilor de corupție, DNA și DIICOT, să ancheteze infracțiunile comise de magistrați. Proiectul a fost adoptat şi promulgat de preşedintele Klauss Iohanis înainte de avizul Comisiei de la Veneţia care trasnsmite acum că a trecut „în grabă”.
Proiectul de lege al Guvernului privind desființarea Secțiiei Speciale făcea parte din programul de guvernare. Acesta a fost adoptat, pe 28 februarie, de Senat, cameră decizională. Au fost înregistrate 86 de voturi „pentru”, 37 „împotrivă” și o abținere. Asta după ce, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz pozitiv cu 11 voturi „pentru” și 8 „împotrivă”. Proiectul de act normativ, iniţiat de Ministerul Justiţiei şi adoptat, pe 21 februarie, de Camera Deputaţilor , prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.
„Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii”, prevede proiectul.
În proiect se menţionează că posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Conform actului normativ, urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute, denumiţi “procurori anume desemnaţi”. Imediat după ce proiectul a trecut de Senat, USR a cerut CCR să amâne decizia până după publicarea avizului Comisiei de la Veneţia. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, care nu a mai așteptat avizul experților europeni.
”Comisia de la Veneția regretă graba cu care a fost adoptată această lege controversată”
Răspunsul Comisiei de la Veneţia a venit după promulgarea legii iar în concluziile transmise se precizează: ”Comisia de la Veneția regretă graba cu care a fost adoptată această lege controversată privind desființarea SIIJ a trecut prin parlament și a fost promulgată, ceea ce a însemnat că legea a fost adoptată înainte ca Comisia să poată emite avizul său de aviz.
Desființarea Secției Speciale nu ar trebui să fie un obiectiv în sine. Obiectivul desființării SIIJ ar trebui să fie acela de a asigura mai multă eficiență în investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor – cea mai importantă, corupția – comise de judecători și procurori.
Este puțin probabil ca o structură de procurori nespecializați la nivelul parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Înalta Curte de Casație și Justiție și a celor atașate curților de apel este o soluție pentru a efectua investigații privind acuzațiile de corupție ale judecătorilor și procurorilor, mai bună decât structura actualul parchet specializat DNA.
Având în vedere autonomia relativă a DNA și a DIICOT și independența funcțională a acestora, specializarea, experiența și mijloacele tehnice de care dispun, Comisia de la Veneția regretă că, spre deosebire de proiectul de lege pe care l-a evaluat în raportul său 2021, legiuitorul nu a restabilit competențele acestor instituții specializate parchete specializate.
În consecință, Comisia de la Veneția recomandă restabilirea competențele acestor parchete specializate de a investiga și de a urmări penal infracțiunile care intră în sfera lor de competență comise de judecători și procurori.”
Procurorii care vor investiga magistraţi, atent selectaţi!
Specialiștii Comisiei de la Veneția au făcut şi alte observaţii după ce au analizat proiectul de lege:
„Având în vedere că unii dintre procurorii desemnați vor trebui să investigheze și cazuri complexe de corupție în sistemul judiciar, este regretabil faptul că propunerea inițială a ministrului justiției, care prevedea solicitarea unei experiențe anterioare în investigarea cazurilor de corupție legate de infracțiuni legate de corupție, nu a fost menținută și că, în schimb, se urmărește experiența generală de procuror.
Legea pare să echivaleze în mod eronat experiența cu specializarea.”
Această „experiență profesională semnificativă” urmează să fie evaluată prin raportare „și la specificul și complexitatea cazurilor investigate”, așa cum se bazează pe informațiile furnizate de parchetele în care au lucrat anterior procurorii solicitanți, care trebuie să includă date cu privire la „rata achitărilor, restituirilor, condamnărilor, eventualele notificări făcute de către persoanele investigate și soluțiile date acestora, precum și orice alte aspecte relevante”.
Având în vedere observațiile anterioare ale Comisiei de la Veneția cu privire la utilizarea unor criterii cantitative, precum rata achitărilor și a condamnărilor , „eventualele notificări făcute de către persoanele investigate” ar putea fi problematic, se salută faptul că criteriile calitative, cum ar fi specificul și complexitatea cazurilor sunt incluse în mod explicit în aceste criterii de selecție.
Cu toate acestea, noțiuni precum „alte aspecte relevante” , care implică un element un element de imprevizibilitate, ar trebui de preferat să fie evitate.
În analiza extinsă a legii, Comisia de la Veneția notează că ”legea nu prevede o procedură competitivă” de selecție a procurorilor care vor investiga magistrați. ”Este de așteptat ca numeroși procurori să îndeplinească criteriile de eligibilitate și este neclar cum vor fi selectați de către CSM procurorii propuși de Procurorul General.
Acest lucru trebuie clarificat. În plus, numirea pentru o perioadă de patru ani este relativ scurtă pentru a garanta procurorilor suficientă independență, mai ales că este posibil ca acești procurori să investigheze cazuri complexe de infracțiuni comise, de pildă, de membri CSM implicați în procedura de selecție”. M.S.
