Curierul Zilei şi-a propus să vină în spriji¬nul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o bal¬tă de pescuit din Argeş şi nu numai; tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv. Pen¬tru o partidă reuşită este nevoie să fiţi cât mai bine informaţi despre specia de peşte pe care o vizaţi şi să folosiţi exact ce tre-buie pentru a prinde adevărate capturi. În aaest material vă prezentăm partea a doua a serialului „Lansetele folosite la crap”. Informaţiile sunt oferite de Vlad Pavlovici, unul dintre cei mai cunoscuți pescari de crap din România, fondator al revistei “Aventuri la pescuit”, realizator de emisiuni TV la postul Fishing&Hunting.
Spuneam în articolul precedent despre lansete că există o atracție certă a publicului pentru blancurile cu aspect de fagure, din motive estetice. Desenul geometric al fibrelor de carbon împletite arată mai bine decât carbonul unidirecțional (UD).
Blancul-fagure asigură rezistența
Unele blancuri duc țesătura împletită până la mufă sau, altele merg cu ea pe primele două treimi, altele o urcă până în vârf. Țesăturile diferă ca aranjament, greutate și calitate a materialului, ceea ce se vă reflectă în prețul blancului. Sunt pescari care preferă că „fagurele” să fie întins pe toață lungimea blancului, chiar dacă acest lucru nu ajută neapărat blancul, poate să fie doar un element de decor. Blancul-fagure, datorită fibrelor transversale, asigură o mai bună rezistență la ovalizare, dar numai până la un anumit diametru, dincolo de care nu prezintă avantaje față de blancul unidirecțional. La o lansetă de crap, poate fi util pe talon și eventual pe prima parte a vârfului, în timp ce pe vârf poate fi înlocuit cu carbon UD. Structural, la diametrul lansetei pe vârf, blancul UD e la fel de bun și nici nu adaugă în greutate.
Mandrina, cea mai fotografiată
La unele modele, blancul-fagure e prezent doar în zona mandrinei, de regulă sub ea, dar și pe o mică porțiune deasupra ei. Ce ne spune asta despre lansetă? Ne spune că producătorul e conștient de impactul comercial al unei țesături împletite, care transmite o impresie de robustețe și eleganța, și a pus-o în locul cel mai vizibil, că să atragă atenția. Zona mandrinei e zona cea mai fotografiată la o lanseta de crap. Ca efect cosmetic, fagurele e eficient, dar e puțin probabil să aibă și un rol structural.
Câteva cuvinte despre culoare
Culoarea e unul dintre cele mai puternice elemente de decor ale blancului. Majoritatea producătorilor vând blancuri gri, în culoarea naturală a fibrei de carbon, dar unii livrează la cerere și blancuri colorate. Pigmentul de culoare este adăugat în lac, în faza de finisare a blancului. Culoarea poate să transforme un blanc, mai ales unul neatrăgător la prima vedere. Bine șlefuit, acoperit cu un strat strălucitor de lac și aureolat cu o culoare spectaculoasă, blancul va fi de nerecunoscut. Dacă lanseta a fost făcută pe comandă, în serie mică, singurul risc este că, daca se întâmplă să rupi un segment și vrei să-i înlocuiești, e posibil că noul segment să nu mai aibă aceeași nuanță, atât pentru că e nou, cât și pentru că nuanța inițială nu va fi reprodusă exact.
Problemele blancurilor
Blancurile lăcuite pot avea însă o problemă pe termen lung. Chiar și la cele mai bune lansete, lacul se depreciază în timp și lasă apa să se infiltreze sub el. Când lanseta e expusă la umiditate prelungită (ploaie, brumă, rouă), apar pe blanc pete albe, ca un mucegai. Dacă problema se agravează, se ajunge că întreaga lansetă să fie acoperită de ele. Pe măsură ce lanseta se usucă, petele albe încep să dispară sau pot fi șterse. Problema nu este, cum s-ar putea crede, specifică lansetelor ieftine. Dimpotrivă, am întâlnit-o în special pe lansete premium, cărora li s-a dat un finisaj strălucitor cu lac, în timp ce la modele mai simple lacul n-a fost folosit… poate că din economie. Unele lansete sunt lăcuite numai pe matisaje – nu vor fi scutite nici ele de pete albe. Există diverse soluții de curățare și reimpermeabilizare a lacului, dar niciuna mi s-a părut eficientă. Petele albe nu influențează cu nimic felul în care lucrează lanseta, atât că dau o impresie dezagreabilă. Tendința actuală este de a renunța la finisajul lăcuit, înlocuindu-l cu un finisaj mat.
Prețul ridicat nu e un indiciu al calității
O temă larg dezbătută de cumpărători este originea blancurilor. Marea majoritate a firmelor care vând lansete de crap nu sunt OEM (Original Equipment Manufacturer, fabricant original). Nu fac blancuri, nu au capacități de producție proprii. Le cumpără gata făcute de la producătorii adevărați și le etichetează cu numele lor. Cine sunt acești producători adevărați? Unii sunt în Europa și îi știm foarte bine, sunt firme cu reputație, care și-au făcut numele cunoscut, în timp ce restul se găsesc în alte părți ale lumii și preferă să rămână anonimi pentru public. O lanseta vândută de o firmă din Anglia, de pildă, e puțin probabil să mai fie englezească altfel decât prin design. Ca și alte produse, s-ar putea să fie „made în China”. De altfel, în ultimele decenii, de când majoritatea firmelor au mutat producția în Asia, destule blancuri considerate englezești pur-sânge au început să fie fabricate în China sau în Koreea, fară că publicul să bage de seamă. Prețul ridicat nu e un indiciu al sursei. Nu e nici un indiciu al calității. E doar o strategie de marketing prin care un produs e făcut să para mai atrăgător.
Experimente pe buzunarul pescarilor
Are vreo importantă unde e făcut blancul? Da, poate avea importanță, dar e destul de nuanțat în ce fel. Blancurile cu producător cunoscut oferă o anumită certudine a calității, în timp ce blancurile cu origine neprecizată sunt câteodată experimente făcute pe buzunarul pescarilor, după cum nu e exclus să fie și excelente. Pe de altă parte, din punct de vedere practic, există lansete pe segmentul medium – indiferent unde sunt produse – care oferă 90% din performanța celor mai scumpe modele, care costă de trei, patru ori mai mult. Pot arunca la fel de bine, pot da aceeași satisfacție în dril, pot fi la fel de elegant construite.
Testează înainte să cumperi!
Se justifica diferență de bani? întreabă publicul. Pentru unii se justifica, iar pentru alții, nu, în funcție de bugetul și de psihologia consumatorului. Decalajul tehnic între modelele premium și modelele de pe segmentul mediu mi se pare, însă, mai mic decât diferența de preț dintre ele. În concluzie la capitolul blancuri, nu m-aș orienta în alegerea unui blanc după aspect (ce poți să vezi la un blanc nu e edificator), nici după materiale (nu se pot verifica și, în general, nu se pot înțelege) și nici după preț (care poate fi păcăleala supremă). M-aș orienta după reputația obținută de blanc și de producător și, cel mai important, după teste. Regula de aur: try before you buy! Testează înainte să cumperi. M.D.
