Sâmbătă, 21 mai, este mare sărbătoare, în calendarul ortodox fiind prăznuiți Sfinții Împărați Constantin și Elena, patronii spirituali ai Piteștiului. Datorită celor doi Sfinți Împărați, creștinismul a fost permis, iar ziua de duminică a devenit zi de odihnă.
Peste 1,8 milioane de români care poartă numele celor doi sfinți îşi sărbătoresc onomastica.
I s-a arătat pe cer o cruce
Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, mai era cunoscut și ca Sfântul Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între anii 306 – 337. S-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astazi, Nis, in Serbia). După moartea tatălui său, în anul 304 a fost proclamat împărat. Intră în conflict cu Maxențiu, fiul împăratului Maximian, pentru că acesta dorea să ocupe funcția pe care el o deținea. În ziua premergătoare luptei cu Maxențiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i se descoperă Hristos și-l îndeamnă să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va ieși biruitor din luptă. În anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea creștinilor și astfel, creștinismul devine religie permisă în imperiu. Religia creștină va deveni religie de stat, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395).
În vremea Împăratului Constantin s-a ținut primul Sinod Ecumenic, la Niceea în anul 325, unde a fost înlăturată erezia lui Arie și s-au alcătuit primele articole din Crez.
ÎmpĂratul Constantin a murit În anul 337, la zece ani de la trecerea la cele veșnice a mamei sale. Împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a trăit între anii 248 – 329. A fost căsătorită cu generalul roman Constantinuius Chlorus și mai este cunoscută ca o femeie foarte credincioasă.
Aceasta a înfăptuit pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene. Este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri.
De sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena sunt legate și tradiții care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca; podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii; ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului; femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu agheasmă. I.I.
