Englezilor le place măreția, nouă ne place slugărnicia

• Din punctul meu de vedere

Sunt într-o profundă admirație față de modul în care Marea Britanie își cinstește Regina. Nimeni nu vine să spună că Elisabeta a II-a a fost membra unei case regale care a susținut colonialismul, sclavagismul, exploatarea resurselor altor țări.
Așa procedează națiunile puternice, în vreme ce națiunea noastră nu învață nimic, nu înțelege nimic, își condamnă permanent trecutul, ba chiar s-a ajuns la situația în care ne scuturăm ca de frica ciumei când vine cineva și spune că ar trebui să primim înapoi Bucovina furată de Stalin și ajunsă acum, prin labirintul istoriei, în componența Ucrainei.
Nu prin război, ci prin negocieri, în spiritul Actului final al Conferintei C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi paşnice, diplomatice, la asta se referea, implicit, profesorul Andrei Marga atunci când a făcut acea declarație care a provocat cel mai pervers scandal posibil, în sensul că ne-am indignat de parcă ne-ar fi înjurat cineva de mamă.
Să luăm noi înapoi (prin negocieri) Bucovina ? Nu, nu vrem, e blasfemie ! Vorba lui Eminescu:
”Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină”.
Ce a declarat Andrei Marga:
”Suntem aici cu o situaţie absolut specială şi o supun cu toată răspunderea, Ucraina este în frontiere nefireşti. Ea trebuie să cedeze teritorii Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiţia, României – Bucovina şi Rusiei – Donbasul şi Crimeea. Sunt teritorii ale altor ţări. Ne cramponăm, asta este, va fi conflict. Şi închei cu aceasta, să fim foarte limpezi: cât timp nu se rezolvă printr-o discuţie şi cu America şi cu Rusia, Germania, Ucraina şi cu China şi nu se va ajunge la un acord, nu va fi linişte în Europa. Nefiind linişte, democraţia va suferi”, a spus Andrei Marga.
x
Când încă nu eram total sub papucul stăpânului strategic, Parlamentul României a dat o declarație în care afirmă fără echivoc că Ucraina se pregătește să legalizeze prin referendum anexarea unor terorii românești, Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Tinutul Hotin. Acest fapt se întâmpla în 1991.
DECLARAŢIE din 28 noiembrie 1991a Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991
EMITENT
· PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 243 din 29 noiembrie 1991.
1. Parlamentul României a luat cunoştinţa de hotărîrea autorităţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independentei Republicii Ucraina.Profund atasat principiilor fundamentale ale respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotărîri soarta, Parlamentul României saluta hotărîrea autorităţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenta Republicii Ucraina.Avînd în vedere ca acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Tinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei -, Parlamentul României declara solemn ca aceste teritorii au fost rupte din trupul tarii, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991.Desigur, este dreptul Ucrainei sa organizeze un referendum pentru independenta sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privinta teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României.
Parlamentul României reitereaza atasamentul faţă de prevederile Actului final al Conferintei C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe cai paşnice, diplomatice.
Parlamentul României, declara solemn ca referendumul organizat de autorităţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forta în cadrul fostei U.R.S.S. – respectiv în Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Tinutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei – este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia.
Parlamentul României cere parlamentelor şi guvernelor tuturor statelor care vor recunoaşte independenta Ucrainei sa declare expres ca aceasta recunoştinţă nu se extinde asupra teritoriilor româneşti menţionate.
Parlamentul României se pronunţa pentru începerea unui dialog cu Parlamentul de la Kiev în vederea examinării, împreună a problemelor stabilirii unor relaţii de bună vecinătate şi colaborare între România şi Ucraina şi invita, în acest scop, o delegaţie parlamentară ucraineana urmează să efectueze o vizita la Bucureşti, cat mai curând posibil.
Parlamentul României solicita guvernului tarii sa înceapă de urgenta negocieri cu autorităţile de la Kiev în problema teritoriilor româneşti anexate cu forta de U.R.S.S.Aceasta declaraţie a fost adoptată de Parlamentul României în şedinţa din 28 noiembrie 1991, cu unanimitate de voturi.
X
Acum, Ministerul Afacerilor Externe respinge ferm poziționarea lui Andrei Marga, “care preia, încurajează și propagă narativele maligne emise de Rusia. MAE reiterează susținerea sa fermă pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, în granițele sale recunoscute la nivel internațional”.
Așa s-a răsucit România, nu mai vrem Bucovina, nici Basarabia nu o mai vrem, probabil, pentru că Republica Moldova se află și ea ” în granițele sale recunoscute la nivel internațional”.
Declarația lui Andrei Marga a fost făcută într-un moment nepotrivit, dar asta nu înseamnă că trebuia să o respingem ca pe o blasfemie și să ne furăm singuri căciula.
Observ la noi, la români, un entuziasm orb față de tot ceea ce ne solicită aceia pe care îi considerăm noi drept stăpâni chiar mai mult decât ne consideră ei drept supuși.
Englezilor le place măreția, nouă ne place slugărnicia, iar istoria îi dă fiecăruia după chip și asemănare. Vorba Imnului Național:
– Deașteaptă-te, române !
Gheorghe Smeoreanu