- Curierul zilei vă prezintă tehnicile de pescuit
Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv.
În ediția de astăzi vă vom prezenta prima parte din ”Pescuitul la feeder pe Dunăre”. Informațiile sunt oferite de Ionuț Constantinescu, specialistul claumarpescar.ro, unul dintre cele mai bune site-ul de profil din România.
Pescuitul la feeder pe Dunăre a luat o amploare considerabilă în ultimii ani. Tot mai mulți pescari cu experiență pe Dunăre renunță la metodele clasice în detrimentul feeder-ului. Pe de altă parte, destui pescari ce frecventează cu precădrere bălțile și lacurile se mută pe Dunăre în căutarea unor noi provocări.
Pe scurt, există un interes crescut în rândul pescarilor români în ce privește pescuitul la feeder pe Dunăre.
În momentul de față, tehnica feeder surclasează de departe pescuitul clasic la staționar pe substrat. Avantajele oferite de lansetele feeder (finețea monturilor, a nadei, pescuitul de precizie șamd.) aduc rezultate excelente.
Cu ajutorul lansetei feeder putem prinde o varietate largă de specii pe Dunăre : plătică, caras, morunaș, scobar, mreană, crap sau amur.
De asemeni, trăsăturile rapide și faptul că nu avem neapărată nevoie de partide lungi pentru a ne bucura de câțiva pești, determină pescarii să se îndrepte către pescuitul la feeder.
Pe parcursul acestui articol îmi propun să conturez un mic ghid dedicat în special pescarilor începători la feeder pe Dunăre.
Cum alegem locul de pescuit, ce monturi și nade să folosim, care sunt cu adevărat secretele pescuitului la feeder pe Dunăre, precum și răspunsul la alte întrebări esențiale, în cele ce urmează!
Localizare
Deși sună ca un clișeu, niciun articol despre pescuitul pe Dunăre nu trebuie să înceapă fără localizarea peștilor. Degeaba folosim cele mai bune momeli, nade, monturi, echipament etc. dacă nu pescuim pe zona potrivită!
Cum localizăm peștii pe Dunăre? Pentru un pescar aflat la început de drum îi recomand următorul exercițiu de imaginație.
Vom lua ca exemplu suprafața unui județ al României, oricare ar fi. Unde vom găsi o densitate ridicată a populației? În orașe, comune și sate, ori în câmp păduri sau munți?
Același lucru este valabil și în cazul peștilor. Precum oamenii, peștii caută locurile în care se simt în siguranță, găsesc adăpost și le oferă hrană.
Porțiunile pe care avem cele mai mari șanse să găsim peștii pe Dunăre sunt cele cu structuri submerse : copaci scufundați, praguri, pietre, gropi, etc.
Aceste zone au tendința de a reține hrana adusă de curent și în același timp peștii se pot feri de forța acestuia. De asemeni, anafoarele (zonele cu un curent invers sensului de curgere al Dunării) prezintă interes deoarece peștii vor găsi hrană în jurul acestora.
Importanța sondării
Nicio partidă pe Dunăre nu ar trebui să înceapă fără sondarea apei. Indiferent că folosim un sonar ori un plumb de sondare, este important să știm pe ce adâncime plasăm montura și ce structuri există sub apă.
Nu de puține ori am auzit afirmația : ,,am mers la pescuit pe Dunăre și am agățat 20 de monturi”… Dacă întreb ,,păi și ai sondat?” răspunsul este NU, în 99% din cazuri.
Sondarea ne ajută să evităm agățăturile și implicit să micșorăm pierderile. Dacă pescuim la întâmplare iar montura se agață imediat după ce ajunge pe substrat, șansele să ne bucurăm de trăsături sunt inexistente.
Cum sondăm mai exact? Cu ajutorul unui plumb de sondare (de preferat grippa sau un plumb plat ce nu se rostogolește pe substrat) vom face câteva aruncări succesive pe zone pe care pescuim.
Lăsăm plumbul să ajungă pe substrat, după care îl recuperăm încet. Astfel, dacă există obstacole submerse plumbul se va bloca în acestea. În funcție de structură plumbul va ieși sau va rămâne agățat. Spre exemplu, în cazul unui copac șansele sunt reduse, iar dintr-un prag nu foarte abrupt, plumbul poate ieși mai ușor. Cum sondez mai exact pe Dunăre și cum aflu adâncimea apei :
Ideea principală a sondării este aceea de a găsi culoarele curate în care putem pescui corect. Mai jos, o partidă în care am pescuit eficient într-o zonă cu mulți copaci scufundați :
În concluzie, localizarea și sondarea merg mână în mână. Dacă pescuim pe ,,apă liberă” (zonă fără structuri) și nu avem trăsături, motivul este unul simplu, cel mai probabil nu avem pești în zonă. În completare, dacă ne aflăm pe o zonă cu pietre, praguri și curent crescut și agățăm montură după montură, vina din nou ne aparține.
Desigur că există și zone aproape impracticabile pentru feeder, dar ne putem da seama de acest lucru doar prin sondare. Dacă din 4-5 aruncări pe distanțe diferite am pierdut 4-5 plumbi, este clar că e cazul să ne mutăm.
Monturi
Coșuleț, method sau momitor? Toate funcționează, doar că alegerea diferă în funcție de condițiile pe care le oferă locul de pescuit și speciile vizate. Despre monturi am discutat și cu ocazia unui alt articol, dar la modul general.
Coșuleț
Despre monturile cu coșuleț am discutat pe larg într-un clip postat pe canalul meu de Youtube. Pe scurt, cu ajutorul coșulețului putem pescui la toate speciile de pești pașnici existente în Dunăre. Principalele plusuri ale coșuletelor sunt : așezarea excelentă pe substrat, transportarea unei cantități mari de nadă pe vad și permiterea folosirii forfacelor cu fire subțiri.
Pescuind des cu fir textil pe mulinetă, montura cu fir elastic este cea pe care o folosesc cel mai des.
● De ce fir textil?
Firul textil ne oferă o vizibilitate excelentă a trăsăturilor atunci când pescuim la pești de talie mică și medie și folosim coșulețe grele (de peste 80-100 gr.) Lipsa elongației firului textil nu ajută să observăm mult mai rapid trăsăturile. Folosind un fir monofilament și coșuleț greu avem toate șansele să stăm cu pești agățați în cârlig minute în șir, fără a observa măcar un ,,țac” pe vârful lansetei.
● Ce rol are firul elastic?
Firul elastic preia din șocurile generate de pești în timpul drilurilor și împedică dezdoirea cârligului ori ruperea forfacului. Practic, are rol de amortizor, compensând lipsa elongației firului textil.
De menționat că, firul textil nu este recomandat în cazul peștilor de talie mare, de exemplu crapul. Poate fi folosit doar dacă mizăm pe cârlige mari și forface solide ce rezistă la șocurile produse de pești. În cazul monturilor de finețe, este de preferat monofilamentul datorită elongației ce ne ajută pe parcursul drilului.
În cazul firelor monofilament putem miza pe monturi precum cea cu fir răsucit, treccia italiană sau pater noster. Desigur că putem apela și la clasica montură cu antitangle de plastic, dar pe parcurs este recomandat să renunțăm la aceasta deoarece prezintă o serie de dezavantaje.
Forfacele recomandate în pescuitul cu coșuleț sunt de 40-150 cm în funcție de intensitatea curentului.
Nu există o lungime standard în ce privește dimensiunea forfacului. Peștii se pot hrăni diferit, pe forface mai lungi sau mai scurte, chiar și pe durata unei singure partide.
Singurele reguli pe care le putem aplica sunt următoarele!
Curentul crescut va necesita un forfac mai lung (de ex. 1 m) pentru a ne asigura că momeala va ajunge în porțiunea în care nada este împinsă de curent. În schimb, dacă pescuim pe zone cu un curent lin, putem apela și la forface ceva mai scurte.
● Cum ne dăm seama dacă forfacul este prea lung sau prea scurt?
Un forfac lung va permite peștelui să înghită adânc cârligul. Dacă observăm că prindem succesiv pești agățați astfel, este cazul să scurtăm forfacul.
Pe de altă parte, un forfac prea scurt ne poate aduce trăsături nefructificate ori pești înțepați superficial, ce pot scăpa în dril.
