- Curierul zilei vă prezinta tehnicile de pescuit
Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, mo-meli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoa-re privind pescuitul sportiv.
În ediția de astăzi vă prezentăm prima parte din ”Pescuitul la feeder pe Dunăre”. Informațiile sunt oferite de Ionuț Constantinescu, specialistul claumarpescar.ro, unul dintre cele mai bune site-uri de profil din țară.
Pescuitul la feeder pe Dunăre a luat o amploare considerabilă în ultimii ani. Tot mai mulți pescari cu experiență pe Dunăre renunță la metodele clasice în detrimentul feeder-ului. Pe de altă parte, destui pescari ce frecventează cu precădrere bălțile și lacurile se mută pe Dunăre în căutarea unor noi provocări.
Pe scurt, există un interes crescut în rândul pescarilor români în ce privește pescuitul la feeder pe Dunăre.
În momentul de față, tehnica feeder surclasează de departe pescuitul clasic la staționar pe substrat. Avantajele oferite de lansetele feeder (finețea monturilor, a nadei, pescuitul de precizie șamd.) aduc rezultate excelente.
Cu ajutorul lansetei feeder putem prinde o varietate largă de specii pe Dunăre : plătică, caras, morunaș, scobar, mreană, crap sau amur.
De asemeni, trăsăturile rapide și faptul că nu avem neapărată nevoie de partide lungi pentru a ne bucura de câțiva pești, determină pescarii să se îndrepte către pescuitul la feeder.
Pe parcursul acestui articol îmi propun să conturez un mic ghid dedicat în special pescarilor începători la feeder pe Dunăre. Cum alegem locul de pescuit, ce monturi și nade să folosim, care sunt cu adevărat secretele pescuitului la feeder pe Dunăre, precum și răspunsul la alte întrebări esențiale, în cele ce urmează!
Localizarea
Deși sună ca un clișeu, niciun articol despre pescuitul pe Dunăre nu trebuie să înceapă fără localizarea peștilor. Degeaba folosim cele mai bune momeli, nade, monturi, echipament etc. dacă nu pescuim pe zona potrivită!
Cum localizăm peștii pe Dunăre? Pentru un pescar aflat la început de drum îi recomand următorul exercițiu de imaginație.
Vom lua ca exemplu suprafața unui județ al României, oricare ar fi. Unde vom găsi o densitate ridicată a populației? În orașe, comune și sate, ori în câmp păduri sau munți?
Același lucru este valabil și în cazul peștilor. Precum oamenii, peștii caută locurile în care se simt în siguranță, găsesc adăpost și le oferă hrană.
Porțiunile pe care avem cele mai mari șanse să găsim peștii pe Dunăre sunt cele cu structuri submerse : copaci scufundați, praguri, pietre, gropi, etc.
Aceste zone au tendința de a reține hrana adusă de curent și în același timp peștii se pot feri de forța acestuia. De asemeni, anafoarele (zonele cu un curent invers sensului de curgere al Dunării) prezintă interes deoarece peștii vor găsi hrană în jurul acestora.
Importanța sondării
Nicio partidă pe Dunăre nu ar trebui să înceapă fără sondarea apei. Indiferent că folosim un sonar ori un plumb de sondare, este important să știm pe ce adâncime plasăm montura și ce structuri există sub apă.
Nu de puține ori am auzit afirmația : ,,am mers la pescuit pe Dunăre și am agățat 20 de monturi”… Dacă întreb ,,păi și ai sondat?” răspunsul este NU, în 99% din cazuri.
Sondarea ne ajută să evităm agățăturile și implicit să micșorăm pierderile. Dacă pescuim la întâmplare iar montura se agață imediat după ce ajunge pe substrat, șansele să ne bucurăm de trăsături sunt inexistente.
Cum sondăm mai exact? Cu ajutorul unui plumb de sondare (de preferat grippa sau un plumb plat ce nu se rostogolește pe substrat) vom face câteva aruncări succesive pe zone pe care pescuim.
Lăsăm plumbul să ajungă pe substrat, după care îl recuperăm încet. Astfel, dacă există obstacole submerse plumbul se va bloca în acestea. În funcție de structură plumbul va ieși sau va rămâne agățat. Spre exemplu, în cazul unui copac șansele sunt reduse, iar dintr-un prag nu foarte abrupt, plumbul poate ieși mai ușor.
Cum sondez mai exact pe Dunăre și cum aflu adâncimea apei :
Ideea principală a sondării este aceea de a găsi culoarele curate în care putem pescui corect. În concluzie, localizarea și sondarea merg mână în mână. Dacă pescuim pe ,,apă liberă” (zonă fără structuri) și nu avem trăsături, motivul este unul simplu, cel mai probabil nu avem pești în zonă. În completare, dacă ne aflăm pe o zonă cu pietre, praguri și curent crescut și agățăm montură după montură, vina din nou ne aparține.
Desigur că există și zone aproape impracticabile pentru feeder, dar ne putem da seama de acest lucru doar prin sondare. Dacă din 4-5 aruncări pe distanțe diferite am pierdut 4-5 plumbi, este clar că e cazul să ne mutăm. M.D.
