Pescuitul crapului în agăţătură

0

Curierul Zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai; tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv. Pentru o partidă reuşită este nevoie să fiţi cât mai bine informaţi despre specia de peşte pe care o vizaţi şi să folosiţi exact ce trebuie pentru a prinde adevărate capturi. În acest material vă arătăm prezentăm „Pescuitul crapului în agăţătură“.
Informaţiile sunt oferite de Sorin Rudeanu, pescar cu o experienţă de peste 30 de ani, care este prezent în competi­ţiile interne şi internaţionale, dar şi în lumea producătorilor de nadă, realizator de emisiuni la postul Fishing&Hunting .
Pescuitul în „agăţătură”? Dilema 1 – ce fel de agăţătură? Trebuie să cunoaştem foarte bine natura „duşmanului”, pentru că, dacă vorbim despre copaci scufundaţi, praguri proeminente cu tufe, ramuri cu scoici pe ele, bolovani de mari dimensiuni atunci este de preferat să folosim un înaintaş din monofilament, cel mai gros cu care putem lucra. Este de la sine înţeles că dacă în ecuaţie apare şi barca, lucru pe care eu îl recomand atunci când vrei să pescuieşti în astfel de situaţii, diametrul înaintaşului poate fi unul foarte mare. De ce monofilament? Pentru că din punctul meu de vedere, şi din cate am observat şi al altora, în astfel de situaţii, genul acesta de înaintaş rezistă mult mai bine la abraziune şi „trece” mult mai uşor peste obstacole, alunecă mai bine peste materialele dure şi nu „taie” buturugi precum înaintaşul textil.
Stuf
Dacă în schimb în faţa ta se află o pădure de nuferi sau diferite plante subacvatice eu aş opta pentru textil, material cu ajutorul căruia îţi poţi curăţă drumul care te desparte de peşte. Deci, din punctul meu de vedere, primul pas pe care trebuie să-l faci este să determini foarte bine natura şi poziţionarea obstacolelor pe care le ai de înfruntat. Sper că ai remarcat că am spus şi poziţionarea. Acest lucru se datorează faptului că eu, de fiecare dată, am încercat să ajung cât se poate de aproape de agăţătura, dar fară să trec peste aceasta. Eu cred că este mai important să ai 3 prezentări şi să reuşeşti să scoţi toţi peştii decât să ai 10 trăsături din care reuşeşti să pui pe mal doar 2 crapi. De cele mai multe ori peştii sunt acolo, în mijlocul „zonei minate” şi nu dau semne că doresc să părăsească aceste locuri, dar trebuie să rezişti tentaţiei de a auzi avertizorul în detrimentul procentului de reuşită. Desigur, daca observi că „partenerii de joacă” nu sunt prietenoşi, atunci singura şansă este să te duci peste ei în „casă” şi să încerci să le „furi jucăriile”. Pasul 2 pescuieşte la limita de siguranţă.
Am determinat aşadar zona în care dorim să pescuim. Aşa că este cazul să începem şi pescuitul, deci trebuie să pregătim “capcanele”. Aici mă refer la nada şi la echipamentul terminal, adică forfac şi sistem de prindere al plumbului.
Agăţături
Despre nadă nu sunt foarte multe de spus. Aşa cum spuneam în articolul anterior, atunci când pescuim în apropierea agăţăturilor înseamnă că, de cele mai multe ori, pescuim şi în apropierea peştilor. Aşa că orice nadă le oferi, peştii o vor găsi cu siguranţă în momentul în care aceştia hotărăsc să-şi părăsească adăpostul. Din punctul meu de vedere, alegerea unui anume tip de nadă ţine mai mult de durata partidei de pescuit, de densitatea de peşte din lac sau de de mărimea peştilor pe care îi urmăreşti. Aşa că aceasta discuţie o vom lasă pentru alta ocazie. Dar că să nu crezi că evit întrebarea, am să-ţi spun că eu prefer în 90% din cazuri boiliesul.
De ce şi de unde se blochează linia noastră în agăţătura?. Eu sunt de părere că de cele mai multe ori este vorba de zona din dreptul plumbului. Din acest motiv, sfatul meu este că de fiecare data când vrei să practici acest tip de pescuit să o faci folosind clipsuri pentru plumb pierdut. Şi când spun plumb pierdut, înseamnă exact ceea ce auzi, pentru că nu de puţine ori am văzut pescari ce susţineau că pescuiesc în acest fel, dar care fie înfigeau prea tare conul în clips, fie că nu blocau vârtejul în clips şi foloseau un vârtej prea mic. Cert este că puteau să piardă orice numai plumbul nu. Şi dacă nu eşti dispus să pierzi câte un plumb la fiecare prezentare, atunci mai bine foloseşte pietre în loc de plumb decât să rişti să pierzi un peşte. Iar dacă te foloseşti şi de barcă atunci când pescuieşti, încearcă şi metoda cu mingea de ping-pong înşirată pe linia principală.
Agăţături-crap
Despre forfac, foarte puţin. Trebuie plecat de la premiza că singurul mod în care cârligul se poate prinde în agăţătura este că acesta să fie deja plecat din gura peştelui, sau în momentul în care recuperăm pentru a împrospătă momeala. Indiferent cum a ajuns să se agaţe, este de preferat ca firul forfacului să cedeze înaintea liniei principale. Eu sunt oricum un fan al firelor moi, dar în acest caz, mai ales dacă plantăm şi nu riscăm că montura să se încurce, foloseşte un fir care să cedeze înaintea liniei principale. Singura excepţie o fac atunci când în ecuaţie apar scoici sau alte obstacole care pot tăia uşor forfacul. Am ajuns aşadar la finalul discuţiei noastre despre pescuitul în agăţătură. Primele lucruri despre care Bogdan întreba făceau referire la echipamentul de campare şi cel de pescuit. Să le discutam pe rând.
Lansete
La capitolul echipament de pescuit am să trec peste partea terminală despre care am vorbit data trecută şi am să mă axez pe lansete şi mulinete. Este unul din cele două cazuri în care cred că ai nevoie de lansete rigide, care să te ajute să forţezi peştele, să nu-l laşi să ajungă în agăţătură. Celălalt caz este acela în care trebuie să pescuieşti de pe mal la mare distanţă. Iar dacă vorbim de pescuit din barcă, vorbim despre lansete mai scurte, de 3 metri, pe care să le poţi manevra cu uşurinţă. Tot din considerente care se refera la drill, este de preferat să foloseşti mulinete cu tambur mare, mai exact cu raport de recuperare mare, care să recupereze firul cât mai repede şi care să-ţi permită să foloseşti mult fir în cazul în care pescuieşti plantat. Despre restul echipamentului (swingere, rod-pod, avertizori, etc.) eu cred că sunt opţiuni personale care ţin mai mult de buget. Echipamentul de campare l-am lăsat special la final pentru că nu sunt foarte multe de spus. Eu cred că acesta nu are legătură cu pescuitul în agăţătură, la ciortan sau la ştiucă, ci doar de confortul pe care vrei să îl ai la pescuit. M.D.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.