- Din punctul meu de vedere
A făcut vâlvă un interviu dat recent de Adrian Năstase lui Denise Rifai. Pentru cine nu l-a văzut fac recomandarea să îl caute, fiindcă există, pe Youtube.
Când Adrian Năstase era prezent, ca demnitar, în viața publică, nu eram fan. Îl cunosc destul de bine, a fost în Albota și mi-a propus un loc eligibil pe lista parlamentară, l-am vizitat acasă, în Zambaccian, am călătorit alături prin țară, domnia sa prezenta public o carte de drept internațional, iar eu lansam ”România, jocuri de interese”, scrisă împreună cu fostul premier Nicolae Văcăroiu.
Cartea noastră se vindea mai bine, cititorii stăteau la coadă, în primul rând la Văcăroiu, apoi la subsemnatul, fiindcă titlul era incitant. Orgoliul uriaș al lui Năstase a făcut să nu mă simpatizeze, plus că îi refuzasem oferta de a fi în echipa sa parlamentară.
În fine, ca să închei această schiță de relație, aș mai povesti că m-a lăsat mut, văzându-i colecția de stampe și întrebându-l cu un aer voit naiv de unde a avut fonduri să achizioneze atâtea capodopere, răspunsul fiind că economisește banii de diurnă când merge la Strasbourg sau la Bruxelles.
Să îl înjuri, nu alta.
Ca o picanterie, cu Adrian Năstase am băut pentru prima oară celebrul whisky Lagavulin, făcut în satul cu același nume din sudul insulei Islay din Scoția. Acum, această marcă de whisky se găsește și la supermarket, pe vremea aia însă venea în țară pentru cunoscători.
Revenind la subiect, vreau să spun că Adrian Năstase este un om atât de inteligent, de cult și bine balansat caracterial încât nu are rival în elita politică din ultimii 30 de ani. Celor care vor să îl compare cu vreun liberal, mai ales cu Iohannis, spunându-ne verzi și uscate, le răspund că:
– Mai bine cu un deștept la pagubă, decât cu un prost la câștig.
Trebuie să adaug și faptul că din moment ce România a mers din rău în mai rău, putem reformula:
– Mai bine cu un deștept la pagubă, decât cu un prost tot la pagubă.
În cadrul interviului, acest minunat om politic care este Adrian Năstase a mințit cel puțin 50%. Nu-i bai, în tot ce spune, Iohannis minte 100%.
Cea mai mare minciună a lui Năstase s-a referit, desigur, la averea personală, la mătușa Tamara, la faptul că n-a luat niciodată șpagă.
Să spună fostul președinte al PSD Argeș, Filip Georgescu, ce mi-a spus mie pe acest subiect.
Să lăsăm însă tema deoparte, cel puțin azi, când vând unii bucăți din România, hălci întregi din trupul ei hăcuit, pe bani enormi și cu o lăcomie de lupi flămânzi.
Năstase nu a fost așa.
Năstase a avut o viziune a construcțiilor politice, a celei euro-atlantice, a Uniunii Europene, a relațiilor balcanice sau cu marile puteri răsăritene. În mintea acestui om se făceau reglaje fine și realiste, știa cât ne costă fiecare pas și plătea întocmai și la timp, dar nu la modul trădător al celor de acum. Cu Năstase eram mici, dar măcar eram pe hartă, eram stat, aveam Guvern și Parlament, acum suntem doar o biată colonie căreia doar timpul îi împiedică pe unii să îi distrugă neamul.
Se face și distrugerea asta pas cu pas, nu-i așa ?
Ca orice om cu o cultură solidă, asimilată natural, fiindcă probabil nici nu se poate altfel, ca orice muritor cu o familie frumoasă, ca orice bărbat cu prea puține frustrări, Adrian Năstase nu a putut fi cumpărat vrac și nu ar fi vândut țara cum se vinde azi dacă ar fi fost președinte.
Sigur, nu îmi fac iluzii că ar fi fost vreun mare democrat, numai eu știu că de la el a plecat ideea de a distruge presa locală prin încurajarea apariției unei puzderii de gazete întemeiate și conduse de te miri cine, chiar de către foști chelneri, foști condamnați de drept comun, foste și actuale femei lejere. Asta este însă altă poveste, era și Năstase tânăr și învăța să conducă.
În momentul în care românii au optat pentru Băsescu în defavoarea lui Năstase, au optat, inconștient, pentru umilință, subordonare, poate chiar dispariție.
Nu știu ce demon ne face, ca neam, să votăm rău, din ce în ce mai rău, să ne lăsăm prostiți mai dihai decât au fost prostiți indienii, cu oglinjoare și apă de foc, de către conchistadori.
Adevărul este însă că aproape nu mai avem pe cine vota, clasa politică s-a ponosit rău, ceea nu s-ar fi întâmplat, cred, dacă Adrian Năstase rămânea în picioare. De ce ai vrea să fii, azi, în aceeași oală cu un Orban sau un Barna?
Spre finalul interviului s-a întâmplat ceea ce era de așteptat, adică Denise Rifai l-a întrebat pe Adrian Năstase dacă va candida la președinție, în 2024. Interdicțiile dictate de instanță, pe o perioadă enormă, tocmai pentru a-l scoate din joc, îi expriră în 2022.
Așa cum mă așteptam, Năstase a spus că nu va candida și a sugerat că PSD trebuie să își caute un independent, dându-l drept exemplu pe isoricul Ioan – Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Tocmai fiindcă e teribil de deștept și cult, Năstase știe că în 4 ani de acum înainte românii nu se vor vindeca de obsesia cu penalii, cu pesediștii, cu vechea clasă politică ce trebuie, chipurile, înlocuită cu oameni noi. Se pare că așa va fi mersul istoriei noastre, să votăm reprezentanți tot mai proști și tot mai răi, tot mai urâți și tot mai duși cu pluta, poate și fiindcă ne complexează boierii deștepți.
Adrian Năstase are 70 de ani și este într-o formă excelentă, relaxat, știe că numele lui este sinonim cu șansa ratată a României.
Fiindcă, așa cum am scris și în titlul acestui articol, românii nu vor merita niciodată un președinte numit Adrian Năstase.
Rămâne cum am stabilit.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)
