- Sănătatea noastră, în pericol
Cele mai importante ape dulci din România sunt poluate cu microplastic – este principala concluzie a primului raport național privind prezența microplasticului în apele dulci din România, lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, de Asociația Act for Tomorrow și Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Raportul “Cartografierea Microplasticului în Apele din România”, a avut ca scop identificarea particulelor de microplastic în principalele surse de apă dulce din România, realizată prin analiza a 21 de probe de apă, de pe întreg teritoriul României.
Recomandări pentru limitarea poluării
Potrivit unui comunicat al Asociației Act for Tomorrow, la nivelul județului Argeș, au fost colectate probe de apă din zona Barajului Vidraru, iar rezultatele analizelor realizate de cercetători indică prezența particulelor de microplastic în probele studiate. Aceste rezultate sunt cu adevărat îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât Barajul Vidraru reprezintă un obiectiv de importanță strategică pentru sistemul energetic românesc și sectorul turistic. Mai mult, microplasticul a fost identificat și în probele din râul Argeș, prelevate din apropierea orașului Oltenița, la vărsarea râului în Dunăre. Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezența microplasticului în toate probele analizate și evidențiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentrațiilor de microplastic și elaborarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării cu microplastic a apelor din România, o importantă problemă de mediu. Analiza probelor de apă a fost realizată de către specialiști în domeniu, în laboratoarele Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, București, Măgurele (INFLPR). În probele analizate au identificate toate tipurile de plastic reciclabil din țara noastră: PET -1 (polietilen tereftalat) PP -5 (polipropilenă), PE – polietilenă (HDPE 2, LDPE 4) . Principalele deșeuri din care provin particulele de microplastic identificate în apele din România sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP) ; folii, pungi (PE). Totodată, în cadrul raportului este elaborat pentru prima dată un set de recomandări specifice pentru abordarea acestei probleme în România,care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum și în dezvoltarea unei strategii naționale privind protejarea apelor. Dintre acestea enumerăm:
– Introducerea obligativității de monitorizare a prezenței și concentrației de microplastic în apele din România (râuri, lacuri), inclusiv la nivelul apei potabile;
– Alocarea de fonduri publice pentru Institutele de Cercetare Naționale în vederea achiziționarea de echipamente tehnologice pentru creșterea capacității de cercetare și analiză a microplasticului;
– Investiții pentru implementarea unor tehnologii și sisteme performante în ceea ce privește captarea și îndepărtarea microplasticului din sursele de apă în care sunt identificate particulele de plastic, precum: tehnologii avansate de tratare a apelor uzate pentru a elimina particulele de microplastic sau sisteme de filtrare a microplasticelor din ape, precum sistemele de aspirare acvatice sau geamandurile de ancorare prevăzute cu filtre speciale.
– Cercetarea prezenței și potențialului impact al microplasticului la nivelul faunei acvatice;
– Constituirea unui grup de lucru între reprezentanți ai instituțiilor publice, ai
– mediului privat și ai societății civile pentru adaptarea și completarea legislației privind protejarea apelor;
– În etapa de colectare a apelor au fost identificate cantități semnificative de deșeuri provenite de la nivelul UAT-urilor riverane, în majoritatea localităților din care probele au fost colectate.
Plasticul constituie 90% din deșeurile produse de oameni și descoperite în mediul marin. Materialele plastice nu se biodegradează, ci se descompun în bucăți din ce în ce mai mici, rezultând particulele de microplastic. Microplasticul reprezintă acele microparticule solide din plastic, insolubile în apă, cu o dimensiune mai mică de 5mm, care nu pot fi identificate cu ochiul liber. În 2020 se estima că 14 milioane de tone metrice de microplastice pot fi găsite pe fundul oceanului, echivalentul a 437.000 de camioane sau 1900 de Turnuri Eiffel. Resturile de plastic sunt ingerate de 386 de specii de pești, inclusiv 210 specii care sunt importante din punct de vedere comercial.
Cum afectează organismul?
Specialiștii spun că microfibrele având dimensiuni reduse sunt respirabile, pot ajunge la nivelul țesutului pulmonar, putând determina o serie de modificări toxice la acest nivel, cum ar fi: inflamație sau declanșarea unor mecanisme imunitare sau alergice. La nivel digestiv, aceste micro-particule pot servi drept transportor pentru alte substanțe toxice (pesticide, aditivi, metale grele) sau se creionează tot mai frecvent ideea că unele particule ar fi capabile să treacă din tubul digestiv în torentul sanguin sau limfatic și de aici în organe sau țesuturi. Chiar dacă plasticul este considerat un material inert, o serie de studii pe animale au evidențiat, spre exemplu, că aceste microparticule pot produce embolii și cheaguri de sânge în vasele în care se găsesc. I.Ivănoiu
