Sâmbătă, creștinii ortodocși prăznuiesc Moșii de vară care preced sărbătoarea creștină a Pogorârii Sfântului Duh. Sărbătoarea coincide cu tradiția folclorică a Rusaliilor. După 50 de zile de la Paști, credincioșii celebrează un moment religios important, Pogorârea Sfântului Duh.
La fel ca la Paști, sunt două zile de sărbătoare, duminică şi luni, pentru a marca Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli. Sărbătoarea Cincizecimii, care are loc după Învierea lui Hristos şi Înălţarea Sa la ceruri şi a fost anunţată în Vechiul Testament de profeţii mesianici, este denumită „capătul sărbătorilor”, adică evenimentul cu care se încheie istoria mântuirii realizată de Hristos.
Această sărbătoare este cunoscută în popor și ca „Duminica Mare”, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt. Potrivit site-ului crestinortodox.ro, la praznicul Moșilor de vară, în toate lăcașurile ortodoxe se oficiază slujbe de pomenire a tuturor celor trecuți la viața veșnică. Credincioșii împart tot felul de bucate specifice sărbătorii: colivă, colaci unși cu miere, păsat care în zilele noastre s-a transformat în deliciosul orez cu lapte, fructe și vin.
De cele mai multe ori pomana este împărțită în vase de lut, însoțite de cănițe de lut împodobite cu cireșe legate la mâner și linguri de lemn. Dacii spuneau că aceste ofrande sunt punți de legătură între viața pământeană și cea veșnică. În Muntenia, odată cu vasele de lut umplute cu cireșe, se dau de pomană covrigi și colarezi. În Transilvania se împart pachete cu dulciuri pregătite în casă: colaci, biscuiți, turtă dulce. În Moldova, pe lângă vestiții cozonaci, se duc la biserică fructe și colaci unși cu miere, nucă măcinată și scorțișoară.
Se duc la biserică frunze de nuc
De Moșii de vară sunt legate multe tradiții și obiceiuri. Femeile care respectă Moșii de vară cum se cuvine nu îmbătrânesc repede și își păstrează sufletul mereu tânăr. De aceea, pregătesc vase cu bucate alese și, mai ales, căni cu apă, vin sau lapte, împodobite cu cireșe, de unde și denumirea de Moșii cireșelor.
Cu această ocazie, se curăță și se împodobesc mormintele cu flori. Nu se aruncă gunoiul, nu se mătură, nu se spală, căci toată mizeria aruncată ar putea mânia spiritele care așteaptă doar la bunătăți. În zilele dinaintea sărbătorii , se spune că sufletele adormite se deșteaptă și duc spre Valea cu Dor, unde găsesc tot ce li s-a dat de pomană peste an. Cine nu găsește nimic ia țărână și revine dezamăgit de unde a plecat sau se răzbună.
De Moşii de vară se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, care după ce sunt binecuvântate de preoţi. Apoi se pun la icoană pentru a ocroti gospodăria de pagubă şi boală. În unele zone florile de tei sunt folosite ca remediu împotriva surzeniei. În ziua Moşilor de vară, femeile nu trebuie să muncească. Se spune că celor care nu respectă datina le amorţesc mâinile şi nu mai au spor la muncă. Pentru a scăpa de necazurile provocate de furtuni şi ploi e bine să arunci în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară. I.Ivănoiu
