Pescuitul la bologneză

0

Curierul zilei vă prezintă tehnicile de pescuit



Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv.


În această săptămână vă prezentăm „Pescuitul la bologneză”. Informaţiile sunt oferite de specialiştii de la Pescar Mehedințean , unul dintre cele mai bune site-uri de pescuit din ţară.

Așa cum sugerează și numele, denumirea acestei tehnici de pescuit provine din regiunea Italiei, și cu toate că inițial doar metoda în sine se numea așa, cu timpul numele s-a transmis și lansetei utilizate. Pentru cei care nu știu deja, trebuie să precizam că pescuitul la bologneză se deosebește de celelalte tehnici de pescuit cu pluta, respectiv match-ul și rubeziana prin faptul că oferă posibilitatea de a pescui la distanță pe ape curgătoare. Este vorba de o tehnică foarte simplă și eficientă, utilizată frecvent de pescarii din țoață țara, în special la pescuitul scobarului și al mrenei.

Echipamentul necesar
Bologneza este de fapt o lanseta ușoară, cu lungimea cuprinsă între 4 și 8 m, însă (pentru comoditate) mai frecvent utilizate sunt bețele de 5 și 6 m. În scopul ușurării bățului, blancurile sunt subțiri și făcute din carbon iar monturile inelelor au doar un singur picior și sunt construite din aliaje foarte ușoare. Acțiunea lansetei trebuie să fie de vârf pentru a înțepa rapid, iar greutatea de lansare e cuprinsă de obicei între 1-20 grame. Mulineta utilizată trebuie să fie de mici dimensiuni, cât să intre pe ea 100 m de fir de 0,12 – 0,20 mm și e bine să aibă cel puțin 4 rulmenți, iar raportul de recuperare să fie cuprins între 5:1 și 6:1. Frâna trebuie să funcționeze impecabil și să fie amplasată pe tambur (de preferat) pentru o manevrare ușoară.

Curentul apei este foarte important
Plutele recomandate la tehnica bologneză se aleg în funcție de curentul apei și au de obicei între 3-15 grame, de preferință mici și bombate, cu chila lungă, pentru a avea stabilitate în curent, dar asta nu înseamnă că nu puteți folosi și alt gen de plute dacă doriți. Firele utilizate trebuie să fie plutitoare (normale), de preferat în culori vizibile (fluo), pentru că acest lucru ne ajută să controlăm mai bine linia. Spre deosebire de pescuitul la match, unde pentru finețe se folosește un plumbaj etalat pe fir (care poate încurca linia când ne e lumea mai dragă), la pescuitul cu bologneză e recomandat un plumbaj grupat, din cauza lansărilor foarte dese. Cârligele folosite vor fi alese după mărimea peștelui vizat, în mod obișnuit numerele 10 – 18 și obligatoriu vor fi cu vârful drept, pentru a înțepa rapid.

Cum se face nădirea
Întotdeauna, înainte de a începe partida de pescuit, trebuie să faceți două lucruri importante: prepararea nadei și apoi nădirea de apel, aruncând pe vad pentru început 5-6 bulgări grei. Pentru ca nada să ajungă pe fundul apei exact acolo unde doriți (adică pe vadul dumneavoastră și nu pe al vecinilor), bulgării trebuie lansați înspre amonte la o anumită distanță, care depinde de viteza de curgere a apei cât și de adâncimea acesteia.

Evident că după ce bulgării ating substratul, curentul apei va dispersa nada, dar e important să n-o disperseze prea departe de locația noastră.

Tehnica de pescuit
Tehnica de pescuit propriu-zisă e simplă, însă e nevoie de puțin antrenament pentru a o stăpâni cum trebuie. Ideea acestei metode este că acul cu momeala să curgă ușor pe deasupra zonei nădite la începutul partidei, cumva într-o poziție puțin oblică: mai întăi cârligul, apoi plumbul și pluta – evident cârligul și plumbul pe fund, iar pluta la suprafață. Cum se procedează? Lansați în amonte de locul nădit, cam cu 6 – 7 m. Lăsați pickup-ul mulinetei deschis și eliberați ușor firul, frînându-l cu ajutorul mâinii (degetelor). Până aici nimic dificil! Partea cea mai grea la metoda bologneză constă în controlarea firului liber dintre pluta și vârful lansetei (baniera), evitând formarea burților care ne pot deranja mult la aplicarea înțepăturii, însă fară a-l trage spre mal, scoțând montura din zona nădită.

O tehnică frecvent folosită constă în recuperarea înceată a câtorva ture de mulinetă sau reținerea ușoară a firului pentru a scăpa de burți, dar și pentru a atrage peștele. E bine să nu exagerați totuși, pentru că dacă rețineți prea mult cârligul se va ridica de pe substrat și nu veți avea mușcături.

Montura pentru bologneză
Pentru evitării încurcăturilor monturii este recomandat să folosiți o plută fără antenă, dar puteți folosi și o plută cu antenă în cazul în care este mai avantajoasa pentru dumneavoastră. Portanta plutei se alege în concordanță cu adâncimea și curentul apei dar și cu distanța la care se pescuiește și în mod obișnuit poate fi între 3 și 15 grame. Plumbajul liniei se va face grupat, ori cu câteva alice puse una lângă alta ori cu o olivetă prinsă între două alice mai mici. Folosirea plumbajului grupat are un dublu scop – în primul rând evitarea încurcăturilor la lansare și în al doilea scufundarea rapidă a momelii la adâncimea dorită. Amplasarea grupului de alice se va face la circa 15 cm de alica de semnalizare (0,3 – 0,5 gr), care la rândul ei vă fi pusă cam la 6 – 10 cm de cârlig.

Montura poate fi realizată cu fir de aceiași grosime și pentru principal și pentru forfac, însă pentru a evita pierderea întregii monturi, în cazul că pe substrat există agățături, e mai bine să utilizați un forfac ceva mai subțire.

Avantaje și dezavantaje
Prețul echipamentului nu este exagerat, cu 100-150 lei putând să achiziționăm un băț și o mulinetă de calitate foarte bună. Are randament excelent pe ape curgătoare mai mult sau mai puțin adânci. Montura folosită e foarte simplă.

Metoda bologneză e greu de aplicat dacă suflă vântul, pentru că acesta va crea burți suplimentare ale firului, extrem de dificil de controlat. Locul de pescuit ales trebuie să aibă viteza de curgere cât de cât constantă. Betele cu cât sunt mai lungi cu atât sunt mai greu de manevrat, chiar dacă sunt foarte ușoare. M.D.