- Fostul ministrul al Cercetării, Şerban Valeca
Oficiali de rang înalt din SUA și din România au în plan construcția unui reactor nuclear de mici dimensiuni în România pentru generarea de energie electrică, arată un comunicat al Casei Albe. E vorba despre o centrală nucleară în parteneriat cu compania americană NuScale Power care a dezvoltat o tehnologie revoluționară bazată pe mici reactoare nucleare. Despre acest proiect am discutat cu fostul parlamentar şi ministru Şerban Valeca.
În septembrie 2020, compania NuScale Power a primit autorizarea în SUA pentru minireactorul său nuclear. În Europa însă, aceste minireactoare nucleare nu sunt încă autorizate. Pe lângă România, compania americană NuScale Power a încheiat memorandumuri și cu companii energetice de stat din Polonia, Bulgaria și Ucraina. Un astfel de minireactor are 20 de metri înălțime și 3 metri diametru. O unitate poate produce 60 MW de energie electrică, suficient cât să alimenteze 50.000 de locuințe.
Spre comparație, un reactor CANDU de la Cernavodă are o capacitate de 700 MW. România are două astfel de unități nucleare la Cernavodă. Până acum, NuScale nu a construit nici un mini-reactor nuclear în SUA sau în vreo altă țară din lume. ”Parteneriatul va aduce tehnologia micilor reactoare nucleare în România, poziționând tehnologia SUA în fruntea cursei globale pentru dezvoltarea de astfel de reactoare”, se arată în comunicatul Casei Albe. Administrația Biden mai arată că afacerea va include construcția unei centrale nucleare cu 12 module, care va duce la crearea a 6.000 de locuri de muncă în SUA și România. Fiecare astfel de reactor ar urma să producă 60 megawați. România, prin compania cu capital de stat Nuclearelectrica (SNN), este interesată de tehnologia mini-reactoarelor modulare SMR și a semnat în 2019 un memorandum de înțelegere cu compania americană NuScale Power. În ianuarie 2021, Nuclearelectrica SA a primit un grant nerambursabil de 1,27 milioane de dolari din SUA pentru servicii necesare în procesul de găsire a locațiilor pentru amplasarea unor reactoare nucleare modulare, de mici dimensiuni, potrivit unui comunicat al companiei. Locațiile sunt altele decât Cernavodă, unde funcționează acum Reactoarele 1 și 2 ale Centralei Nucleare, potrivit G4 Media.ro
Pentru ţară înseamnă o ridicare a nivelului tehnologic!
Pentru a obţine detalii despre proiect am vorbit cu fostul parlamentar Şerban Valeca, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al ICN, fost ministru al Cercetării şi Educaţiei şi fost director general al Institutului de Cercetări Nucleare Mioveni.
Ce sunt microcentralele nucleare?
– După accidentele de la Cernobîl şi Fukushima oamenii din sistemele energetice s-au aşezat la masă şi au spus că energia nucleară produsă prin fisiune rămâne soluţia de viitor având în vedere, pe de-o parte că, creşte consumul de energie electrică la nivel mondial şi european, iar pe de altă parte că ies din sistem centralele care sunt vechi şi care emit noxe în atmosferă, în principal dioxid de carbon. Au hotărât să nu se mai uite la tehnologiile actuale şi să dezvolte alte tehnologii, aceste reactoare de generaţie patru, cum sunt numite, cele care funcţionează acum sunt de generaţie 3, să se dezvolte cu nişte condiţii: să fie grad de securitate nucleară de aproape 100% , din combustibil să nu se poată face bombă şi, să fie cumva standardizate, timpul de construcţie să fie mai mic faţă de o centrală nucleară care durează spre 15 ani. S-a hotărât să facă 5 filiere. Iniţial ideea a fost să facă nişte reactoare mai mici de demonstraţie şi apoi să facă centralele mari nucleare. Şi-au dat seama că toate acte lucruri înseamnă reproiectare, reautorizare, şi atunci decizia a fost aşa: denumim „small modular reactor”, adică reactoare mici modulare, toate reactoarele care se dezvoltă sub 300 MW şi sunt de generaţie 4. Iar dacă cineva doreşte o centrală mai mare se pun mai multe module. Avantajul este că ele pot fi 5-10-12, depinde de beneficiar câtă energie are nevoie. Se pot pune în locuri izolate, unde este foarte greu să ajungi cu energia electrică, totodată în domeniul armatei pentru că în baze militare mai izolate trebuie să cari combustibil şi pentru utilajele de luptă auto şi pentru încălzire şi atunci ideea de smart comunity, să spunem, este că un asemenea reactor poate să asigure la un oraş sau la o anumită comunitate şi energie electrică şi energia termică. România prin Institutul de Cercetări Nucleare de la Mioveni în parteneriat cu Italia, s-a apucat şi împreună dezvoltăm un tip de reactor răcit cu plumb. Americanii s-au concentrat mai mult pe aceste reactoare răcite cu apă. România este într-o poziţie privilegiată, faptul că avem atât relaţia pe UE de dezvoltare al reactoarelor cu plumb denumite Alfred, cât şi datorită acestui parteneriat cu SUA de a dezvolta aceste reactoare care sunt răcite cu apă. E altă tehnologie dar cu aceeaşi eficienţă.
Sunt periculoase pentru români?
-Nu! Nici nu se pune problema! În primul rând nu se dă autorizaţie pentru un reactor pentru care tehnologia nu a fost verificată. Tehnologiile se verifică înainte de proiectare, fiecare tehnologie, fiecare echipament în parte se testează, se verifică separat, atât combustibilul cât şi părţile componente. Iar verificările trec prin două furci caudine, o dată este organul de reglementare american, şi o dată organul de reglementare şi control românesc CNCAN. Temerile nu trebuie să existe. Suntem primii din afara SUA, pentru că ei vor monta în interior. Este un parteneriat, s-ar putea să avem nevoie de teste inclusiv la ICN. Acest lucru reprezintă un parteneriat, o să se facă componente în România. Nu e ceva ce cumpărăm la cheie şi îl montăm la noi, este o dezvoltare în parteneriat.
Ce au de câştigat românii din montarea acestor microcentrale.
-În primul rând o energie necesară, pentru că acum am ajuns să importăm energie. La nivelul anului 2030, dacă România nu va avea 45%, minim, din totalul producţiei prin procedeu nuclear, vom importa 100%. Asta pentru că vor ieşi termocentralele din funcţiune şi din cauza emisiilor de CO2 şi din cauza vârstei. Atunci vom importa 100%. Acum noi producem 19%, din total energie cu cele două reactoare de la Cernavodă. Dacă mai punem în funcţiune două reactoare la Cernavodă , înseamnă 38% şi până la 45% vine din aceste microreactoare. Pe de altă parte, acestea reprezintă şi, să-i zicem în mod neacademic, „ tractor tehnologic”. De aici înseamnă dezvoltare de programe educaţionale, înseamnă industrie de înaltă tehnologie, este şi o ridicare a nivelului tehnologic în România. Sunt mai multe avantaje. Nu mai vorbesc de locuri de muncă de înaltă calificare. Noi, pentru Altfed, am calculat că trebuie 300 de specialişti de înaltă calificare şi 2000 pe industria de producţie de echipamente. M.D.
