Cineva se joacă cu mintea tuturor pământenilor

16
  • Din punctul meu de vedere



Am pierdut trei nopți la rând uitându-mă, pe Netflix, la serialul ”Sluga Poporului”, cu Volodimir Zelenski în rolul principal. Fredonez prin casă melodia de pe generic, iar refrenul l-am tradus folosind Goole translate:
”Ia liubliu zvaiu stranu,
liubliu zvaiu jinu,
liubliu zvaiu sabaku” etc.
În mod ciudat, în serial se vorbește limba rusă, nu ucraineana, iar cântecul începe astfel:
”Îmi iubesc țara,
Iubesc nevasta,
Iubesc câinele”.
În mod sigur, ”Sluga poporului” este cel mai important film din istoria cinematografiei. Ce ”Casablanca”, ce ”Pulp fiction”, ce ”Nașul”, ce ”Hiroshima mon amour” ? Vax albina. ”Sluga Poporului” este singurul, unicul film de când s-a inventat filmul și până în zilele noastre care a început pe platourile de filmare și continuă în viața reală.
Cu același personaj principal, Volodimir Zelenski.
Așadar, cineva a avut ideea genială de a crea un personaj utopic ce devine președintele Ucrainei și se luptă cu corupția, cu oligarhii, cu UE, cu BERD, cu FMI. Pe fosta nevastă o pune prim – ministru, iar pe foștii amici din copilărie îi face miniștri. Toți își iubesc țara, toți sunt cinstiți. Președintele însuși trăiește cu părinții, nu are bani pentru factura de gaz și curent electric, iar la serviciu merge pe bicicletă.
Început în 2015, serialul a continuat câțiva ani, iar figura actorului principal s-a întipărit în mintea fiecărui ucrainian.
În 2019, au loc alegeri prezidențiale, iar actorul principal este ales președinte al Ucrainei.
Trebuie să recunosc, acum, după ce am văzut filmul (mai am de urmărit doar câteva episoade, la noapte) că dacă aș fi fost cetățean ucrainean, dacă aș fi văzut la televizor ”Sluga Poporului”, în mod sigur aș fi votat cu Volodimir Zelenski la alegerile prezidențiale.
Zelenski actorul este extrem de talentat, nu un actoraș de duzină, cum spun unii. În serial, face un rol memorabil, îl iubești și nu îl uiți. Ideile personajului sunt cele ale fiecărui om normal de pe pământ: cinste, egalitate în fața legii, sfidarea puternicilor lumii.
În Episodul 13 din Seria 2, președintele din film îl înjură pe reprezentantul FMI și îi dă cu contractul în cap. Contractul stipula că Ucraina primește un împrumut doar cu condiția să își distrugă singură industria și agricultura.
În mod finuț, filmul ia peste picior toate instituțiile democrației occidentale și țările emblematice ale Occidentului. Doar SUA scapă criticilor, suficient încât să pot trage concluzia că ideea genială a unui film care să continue în realitate i-a venit unui american și este produsul unui laborator de creație din America.
Poporul ucrainian și-a ales președintele în urma vizionării unui serial de televiziune, iar acest președinte îl conduce acum într-un război nimicitor.
”Sluga Poporului” este primul semn clar că trăim în secolul XXI, secol în care metaversul, adică realitatea virtuală, se contopește cu realitatea reală, în așa fel încât nu mai știi ce e real și ce e virtual.
Cel care creează metaversul devine stăpânul realității.
Dacă acest film a fost creat de SUA (cu scenariști ucraineni, care au dus serialul la bun sfârșit) atunci SUA reprezintă stăpânul realității din Ucraina.
În film, președintele luptă și câștigă în fața oligarhilor. El construiește o Ucraină liberă, o țară ideală din toate punctele de vedere.
După ce actorul Zelenski a fost ales președinte, ucrainenii s-au așteptat să procedeze precum le-a promis în timpul filmului și în niciun caz altfel. Dacă președintele Zelenski ar fi îndrăznit să se comporte diferit decât personajul interpretat de actorul Zelenski, atunci oamenii ar fi ieșit în stradă și l-ar fi linșat pe actorul președinte.
Problema este că nimeni, niciodată, nu ar fi putut face în realitate o politică de genul celei pe care o promovează filmul.
Filmul este o utopie.
Politica este realitate, este realpolitik.
Din fericire pentru dl Zelenski, el nu a mai fost pus în situația de a-și duce la îndeplinire promisiunile implicite făcute în film, deoarece a început războiul.
Carevasăzică, s-a rupt filmul.
Măi, să fie al dracului, s-a rupt filmul exact atunci când trebuia !
Probabil că dumneavoastră, cei care citiți acest articol fiindcă citiți, de obicei, articole politice, ați văzut celebrul serial american ”House of cards”. În acest serial sunt dezvăluite, cu mijloacele de tip hollywood, toate nenorocirile din politica americană, adică jocurile de interese, rolul producătorilor de armament, traficul de influență numit lobby, crimele, mass media corupte etc.
”Sluga Poporului” este un ”House of Cards” întors pe dos.
Președintele din filmul american este un nenorocit, în vreme ce președintele din filmul ucrainian este un sfânt. Americanii sunt cei mai distruși oameni de pe planetă din moment ce au un asemenea președinte. Ucrainienii sunt cei mai fericiți de pe glob având un președinte sfânt.
În ”House of Cards”, cineva s-a jucat cu mintea americanilor și a mai eliberat-o de tensiune.
În ”Sluga Poporului”, cineva s-a jucat cu mintea ucrainienilor și a ieșit ce a ieșit.
O țară distrusă, zeci de mii de morți.
”Sluga poporului” este producția artistică ce a produs cele mai multe victime.
Când Goethe a scris ”Suferințele tânărului Werther” s-au sinucis câțiva tineri din dragoste, în Europa. Se spune că Cioran ar fi provocat, de asemenea, unele sinucideri. Niciun act cultural nu a provocat însă zeci de mii de morți precum ”Sluga Poporului”.
Serialul de televiziune s-a încheiat.
Serialul monstruos din viața reală continuă.
Cineva se joacă cu mintea tuturor pământenilor.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)


16 COMENTARII

  1. mergea si prostul poporului sau papusarul poporului, nu merita sa pierzi timpul uitandute la acest serial, asta e un dobitoc care a ales moartea ucrainenilor si distrugerea tarii in schimbul aderari la nato

      • posibil in graba si pe intuneric sa fi scris incorect, dar faza cu ganditul…. esti pe dinafara total, defapt am impresia ca esti din gramada oilor si vaccinat cu trei doze. nu te da destept ca nu esti deloc, gandesti prost si ai impreia ca esti inteligent.

  2. Nu am putut urmări serialul cu Lobodimir Jelinsky nici pe Pro Arena (,,În slujba poporului”!) unde fugeam cu telecomanda pe alt canal, ca dracul de tămâie iar pe Netflix nici atât.
    Nu este sluga/servitorul/slujitorul poporului. Este doar ce se vede și ce a mai rămas din țara lui.
    Pentru asta vor da socoteală vreodată el, conducătorii ruși dar și ,,ceilalți”.

  3. Cat pe ce … sa se’ntample si pe la noi asa ceva in dec. ’89 , cand pe la TV national se trambita : „au murit peste 60.000 de oameni”. Hoasca iliescu si echipa-i de kkt ce zic ?!

  4. Din tot editorialul am retinut ca la ucraineeni si la rusi avem „oligarhi”,
    in schimb la noi la romani avem… pardon… „oameni de afaceri”
    proveniti din „miliardarii de carton” ai anilor ’90.
    Sa mentionam ca unii din oligarhii nostri au facut puscarie (Gigi Becali – un exemplu tipic al succesului celor care au „scoala vietii”) dar apar in ziare si la tv mai des decat membrii Academiei Romane.

  5. Când se prinde lumea că ești un ticălos, alege să te ignore. 260 de cititori in 2 zile?

    • Si cum mama draku’ printre aia 260 v-ați nimerit si voi, limbricilor comentatori anti-universali ?
      Va pute orice ar scrie editorialistul…lichelelor ! Materie cenușie…ioc !!!

      • Niște maimuțoi agarici, servitori, pupători în cur ai Vestului, vânduți și fără creier. Papagali!

Comentariile sunt închise.