Le dau dușmanilor mei o veste bună și o veste rea

36
  • Din punctul meu de vedere

Le dau celor care mă vor dispărut din peisaj o veste bună și una proastă. Vestea bună pentru ei este că am făcut cea mai dură bronșită cu putință și iau antibiotice. Vestea rea este că începe să îmi treacă și nu voi ajunge nici de data asta la spital, așa cum nu am ajuns niciodată în viață.
Dar dacă mă înșel și nu există oameni care mă vor dispărut din peisaj ? Ba există, e suficient să citiți rubrica de comentarii pentru a vedea că am dușmani adevărați (sună cam manelistic) care s-ar simți tare bine aflând că am mierlit-o.
Să mai aștepte ! Să fie atenți la sănătatea lor, pe care le-o doresc, fiindcă trebuie să trăiască foarte mult dacă vor să mă vadă mort.
Să trecem la discuții serioase, ce-am spus până acum a fost doar o introducere de încălzire, o uvertură, mai glumesc și eu, dar în continuare am de gând să pun în pagină câteva arii din opere importante.
X
Apropo de corectitudinea politică și de discursul oficial despre Ucraina pe care unii dintre voi îl preluați și îl repetați ca papagalii, aflați că psihiatrul și scriitorul englez Theodore Dalrymple a scris următoarele:
”Corectitudinea politică este ca propaganda comunistă scrisă cu un corp de literă mic.
În studiile mele asupra societăților comuniste, am ajuns la concluzia că scopul propagandei comuniste nu a fost acela de a convinge și de a informa, ci de a umili.
Prin urmare, cu cât aceasta corespunde mai puțin cu realitatea, cu atât este mai bine.
Atunci când oamenii sunt forțați să rămână tăcuți, când li se spun minciunile cele mai evidente sau chiar mai rău, atunci când sunt forțați să repete aceste minciuni, ei își pierd pentru totdeauna simțul probității.
A consimți la minciunile evidente înseamnă să cooperezi cu răul și, într-un fel, să devii tu însuți rău.
Astfel, atitudinea de a te opune și a rezista este erodată și chiar distrusă.
O societate de mincinoși emasculați este ușor de controlat.
Cred că dacă examinați corectitudinea politică, are același efect, ceea ce se și intenționează.”
X
Fiindcă am stat în casă din cauza febrei, am putut citi și reciti mai mult decât în mod obișnuit. Am comandat pe net un nou exemplar din zguduitoarea carte a lui Tom Nichols – ”Sfârșitul competenței”, vechiul exemplar fiind deja urcat, cu alte sute de volume cumpărate în ultimii ani, în biblioteca de la cabană. Mai bine fac rost de un exemplar nou decât să caut o carte acolo. Ei bine, Tom Nichols se referă, încă din 2017, când a scris lucrarea, la războiul (posibil) din Ucraina și la modul în care îl percepe națiunea americană.
Fiți atenți !
Aflu că în 2014, Washington Post a făcut un sondaj printre americani cu privire la oportunitatea unei interveții militare a SUA în Ucraina ca urmare a faptului că rușii au preluat Crimeea. Americanii au zis că da, țara lor trebuie să intervină, chiar dacă ziarul specifica faptul că aceasta intervenție ar putea dece la un război mondial și chiar nuclear.
Washington Post observă cu mirare că dintre respondenți, doar unul din șase reușea să plaseze corect Ucraina pe hartă, iar unii credeau că această țară se află în America de Sud sau chiar în Australia. Nebunia este că aceia care plasau Ucraina cât mai greșit pe glob erau și cei mai înverșunați susținători ai unui război NATO – Rusia.
X
V-am spus că bolnav fiind am citit mai mult, printre altele o carte care ține de competențele mele, scrisă de fostul meu profesor, Mircea Flonta, cu privire la înțelegerea filosofică a fizicii cuentelor la Niels Bohr și Werner Heisenberg. Mare mi-a fost mirarea dar și bucuria când am dat, la pagina 209, peste o opinie a lui Bohr despre războiul nuclear.
Niels Bohr considera că apariția blombei nucleare ”creează o sotuația cu totul nouă în relațiile dintre state. Posibilitatea de a rezolva prin război conflicte de interese care pot apărea în relațiile dintre state ce dețin arme atomice este, în acest fel, drastic limitată. Compromisurile, oricât de greu acceptabile ar fi ele, devin astfel singura alternativă rezonabilă în politica internațională”. ”Nu există alternativă la căutarea unui echilibru bazat pe concesii reciproce. Căci miza este însăși supraviețuirea omenirii”.
Când eu scriam același lucru, mă înjurați și spuneați că sunt plătit de Putin, să văd dacă aveți acum curajul să îl înjurați pe Niels Bohr. Vă sfătuiesc totuși, dacă vreți să faceți asta, să vedeți cine e omul căutând pe Google.
X
Cam atât pentru astăzi, ca să nu îi pun la grea încercare pe ”competenții” anonimi care simt nevoia să mă ia la mișto. Am scris ceva mai puțin pentru a le da timp să scrie ei, la subsol, mai mult.
Mai mult și mai bine, evident, fiindcă ei asta cred, că sunt cei mai deștepți din cartier.
Vorba lui Isaac Asimov, toți inculții au cultul inculturii.
Ne revedem, la revedere.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)