- Din punctul meu de vedere
Am urmărit știrile cu privire la Summit-ul NATO de la Vilnius și, pentru o clipă, am picat sub vraja lui Joe Biden, Jens Stoltenberg, Klaus Werner Iohannis, a celorlalți participanți, a mulțimii de consilieri, ușieri, băgători de seamă. Toți îmbrăcați impecabil, sobri dar în aceași timp relaxați, oameni pătrunși de misiunea lor de a salva Occidentul, de a ne face viața mai bună.
De a ne face viața mai bună ?
Probabil că nu, dar recunosc că privindu-i pe acești actori politici distribuiți de miliarde de contemporani în rolul de lideri ai civilizației și culturii noastre am uitat de ucrainenii și rușii care chiar acum zac morți și cu muște în gură, de soldații cu burțile sparte, de copiii uciși și de blocurile ale căror dormitoare mai atârnă în firele de beton armat.
Oare, mi-am zis, ce se întâmplă cu mine ?
Se întâmplă cu propaganda își face treaba asupra celor bogați și săraci, deștepți sau proști, culți sau inculți, asupra tuturor. Când prezentatoarele posturilor de televiziune își îndreaptă umerii și își ațintesc privirile asupra ta semnalând că urmează să asculți știri decisive pentru tine și familie, pentru tine și prieteni, pentru tine și întregul Vest civilizat, intri fără să vrei într-un fel de transă și funcțiile minții și ale inimii încep să funcționeze mai poticnit, pentru ca în cele din urmă să se oprească, înlocuite fiind de mintea și inima propagandei.
Propaganda are mintea ascuțită ca briciul și inima rece ca piatra.
Propaganda știe să facă în așa fel încât dacă te gândești la pace să îți scadă stima de sine, iar dacă susții înarmarea și războiul să pari în proprii ochi mai deștept și mai frumos decât ești. Ea știe să procedeze de o asemenea manieră încât să uiți de spitalele vechi și pline de bacterii nosocomiale, de azilurile groazei, de pensiile mizarabile, de inflația galopantă, de creșterea nebună a prețului vieții de zi cu zi și să te gândești cât de bine este că va crește procentul din PIB alocat înarmării.
Președintele României a arătat că am alocat încă din 2016, 2% din PIB pentru Apărare, iar începând din acest an – 2,5% din PIB ”și așa o să rămânem, ba este posibil sa creștem în următorii ani”.
”Credem, secretarul general cu mine și cu încă câțiva, că 2% nu trebuie să fie plafonul, ci baza când vorbim despre resurse financiare alocate pentru Apărare, sigur această chestiune rămâne în discuții”, a mai declarat Klaus Iohannis.
Când bugetul pentru Apărare devine mai mare decât bugetul pentru Educație, ce înseamnă ?
Răspundeți domniile voastre.
Este pentru al 12-lea an consecutiv când Guvernul amână aplicarea legii și acordarea a 6% din PIB Educației. În fiecare an, Guvernul a amânat, prin Ordonanță de urgență, acordarea acestui procent. Practic, niciodată nu s-a aplicat acest procent propus în legea Educației din 2011. Guvernul a justificat amânarea alocării a 6% din PIB Educației printr-o serie de obligații și măsuri pe care Guvernului trebuie să le ia în actualul context economic “pentru a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent, pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice”.
În luna august 2022, după rectificare, bugetul Educației pe anul trecut reprezenta 2,2% din PIB..
Îmi cer permisiunea de a transcrie pentru a doua oară jusiticarea prezentată mai sus cu privire la refuzul statului de a mări bugetul Educației:
” Pentru a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent, pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice”.
Nimic nu se spune în frazele de mai sus despre înarmare, în schimb, același fraze sugerează că există cineva acolo sus care are grijă de popor, ca nu cumva să sufere de ”riscuri fiscale”, ori să nu se bucure de ” sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice”.
Tot de la Vilnius, președintele nostru ne-a spus, în cadrul unei conferințe de presă cu întrebări vizibil servite că în ce-i privește pe români totul este o chestiune de impresie.
Să nu aibă românul împresia că plătește el totul.
Nu credeți ? Citiți aici:
„ Deci sunt anumite măsuri care pot fi puse în practică fără ca românul de rând să aibă impresia că vine cu bani de acasă pentru buget. Vom vedea până la urmă care măsuri vor rămâne în picioare.”, a spus Klaus Iohannis.
Președintele a fost clar și cinstit: totul este o chestiune de impresie.
Cu privire la înarmare și la politica externă a țării, președintele vorbește permanent la persoana întâi. El a discutat, el a stabilit.
Constituția spune că președintele este responsabil de politica externă, însă s-a ajuns în situația în care Președinția se găsește în contradicție flagrantă cu starea de spirit a populației, cu opinia publică și atitudinea față de război și pace a românilor.
Vor românii înarmare până în dinți și război la graniță ?
Mira-m-aș.
În vremea asta, războiul din vecini capără trăsuturile terorismului acceptat și legalizat. Potivit unor informații de ultim moment, un căpitan al Marinei ruse, împușcat mortal când făcea jogging în aer liber, a apărut pe o listă ucraineană a unor presupuși criminali de război. Stanislav Rzhitsky a fost ucis, luni, în orașul Krasnodar din sudul Rusiei. Ministerul ucrainean al Apărării a transmis că fostul ofițer a fost responsabil de lansarea, anul trecut, a unui atac cu rachete asupra unor civili, atac soldat cu uciderea a zeci de oameni.
Unii își fac singuri dreptate, ignorând Justiția. n
De la Nipru pân’ la Sena.
Gheorghe Smeoreanu
