Indicele de masă corporală (IMC) nu mai este doar un simplu număr, ci un veritabil indicator al riscului de a dezvolta boli cronice. În acest articol te vei familiariza cu noțiunea de IMC și cu legătura sa directă cu starea de sănătate. De asemenea, vei învăța cum să menții un IMC în parametri normali, pentru a-ți păstra sănătatea.
Ce este indicele de masă corporală (IMC)?
Indicele de masă corporală (IMC) este un instrument folosit pentru a estima grăsimea corporală, bazat pe înălțimea și greutatea unei persoane. Este o formulă matematică simplă, în care greutatea, exprimată în kilograme este împărțită la înălțimea exprimată în metri la pătrat. Astfel, IMC reprezintă o măsură a proporției dintre greutatea unei persoane și înălțimea sa.
După calcularea IMC, rezultatul se încadrează într-una dintre următoarele categorii: subponderal (sub 18.5), greutate normală (18.5-24.9), supraponderal (25-29.9), obezitate gradul I (30-34.9), obezitate gradul II (35-39.9), obezitate morbidă (peste 40). Aceste categorii oferă o orientare în evaluarea greutății corporale și pot indica potențialul riscul de boli cronice asociate cu excesul sau deficitul de greutate [1].
IMC este folosit pe scară largă de medici și cercetători pentru a identifica potențialele riscuri de sănătate asociate cu greutatea. De exemplu, un IMC ridicat este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte afecțiuni cronice. Pe de altă parte, un IMC scăzut poate indica o posibilă malnutriție sau un risc mai mare de osteoporoză.
Este important de menționat că IMC este doar un indicator al greutății corporale și nu măsoară direct grăsimea corporală. Există și alte metode, mai precise, pentru a evalua compoziția corporală, cum ar fi măsurarea pliurilor cutanate sau analiza bioimpedanței. Cu toate acestea, IMC rămâne un instrument simplu și accesibil pentru a obține o estimare rapidă a grăsimii corporale.
În ciuda utilității sale, IMC are și unele limitări: nu ia în considerare distribuția grăsimii în organism și nu distinge între masa musculară și grăsime. De exemplu, un atlet cu multă masă musculară poate avea un IMC mare, dar acest lucru nu înseamnă că este obez sau supraponderal. De asemenea, IMC poate fi afectat de factori precum vârsta, sexul și structura osoasă a unei persoane.
IMC și riscul de boli cronice
Relația dintre IMC și boli cronice este un aspect important de luat în considerare atunci când vorbim despre sănătatea noastră. Indicele de masă corporală este o măsură utilizată frecvent pentru a determina dacă o persoană are un raport sănătos între greutate și înălțime. Un IMC prea mare sau prea mic poate crește riscul de a dezvolta anumite boli cronice.
Persoanele cu un IMC ridicat, adică supraponderale sau obeze, prezintă un risc crescut de a dezvolta boli cronice precum diabetul de tip 2, bolile de inimă și anumite tipuri de cancer. Studiile au arătat că excesul de grăsime corporală poate duce la rezistență la insulină, inflamații cronice și disfuncții metabolice, care sunt factori de risc pentru aceste boli. De asemenea, există o asociere între IMC ridicat și hipertensiune arterială, afecțiuni ale aparatului respirator și boli osteoarticulare [2].
Pe de altă parte, un IMC prea mic poate fi, de asemenea, dăunător pentru sănătate. Persoanele subponderale pot avea un sistem imunitar slăbit, pot prezenta deficiențe de nutrienți și pot fi mai predispuse la osteoporoză și alte afecțiuni legate de lipsa de greutate corporală.
Este important să înțelegi că riscul de boli cronice variază în funcție de valoarea IMC. Persoanele cu un IMC cuprins între 25 și 29,9 sunt considerate supraponderale și au un risc mai mare de a dezvolta boli cronice decât cele cu un IMC normal. Cei cu un IMC mai mare de 30 sunt considerați obezi și prezintă un risc și mai mare [3].
Monitorizarea constantă a IMC este crucială pentru a identifica potențialele probleme de sănătate și a lua măsuri pentru a reduce riscul de boli cronice. Este recomandat să îți măsori IMC-ul regulat și să monitorizezi schimbările în timp.
IMC: un indicator, nu un diagnostic
Indicele de masă corporală este o măsură simplă și accesibilă, care oferă o imagine generală despre nivelul de greutate al unei persoane în raport cu înălțimea sa. Este important de menționat că IMC-ul are limitările sale și nu poate fi folosit ca un diagnostic. De exemplu, acesta nu ia în considerare repartizarea grăsimii în corp, masa musculară sau densitatea oaselor. Astfel, un IMC ridicat poate indica greutatea excesivă, dar nu oferă informații despre gradul de obezitate al unei persoane. De asemenea, este important de menționat că IMC-ul nu poate oferi o imagine completă asupra sănătății, deoarece nu ia în considerare alți factori importanți, cum ar fi tensiunea arterială, nivelul de colesterol sau nivelul de zahăr din sânge [1].
Pentru a interpreta corect IMC-ul, este recomandat să se ia în considerare și alți indicatori de sănătate. Un IMC într-o anumită categorie de greutate nu înseamnă neapărat că persoana respectivă este sănătoasă sau nesănătoasă. Este esențial să se ia în considerare toți factorii relevanți și să se consulte un profesionist în domeniul sănătății pentru interpretarea corectă a rezultatelor [2].
Acest articol a ilustrat modul în care indicele de masă corporală (IMC) poate fi folosit ca un indicator al riscului de boli cronice. Deși nu este un diagnostic în sine, un IMC nesănătos poate fi un semnal de alarmă, indicând necesitatea unei evaluări medicale mai aprofundate. Menținerea unui IMC în intervalul sănătos este esențială pentru a limita riscul de a dezvolta diverse boli cronice.
Bibliografie
- Field, Alison E., et al. “Impact of Overweight on the Risk of Developing Common Chronic Diseases during a 10-Year Period.” Archives of Internal Medicine, vol. 161, no. 13, 9 July 2001, p. 1581, jamanetwork.com/journals/jamainternalmedicine/article-abstract/648604, https://doi.org/10.1001/archinte.161.13.1581, accesat la 7.08.2023,
- Keramat, Syed Afroz, et al. “Obesity and the Risk of Developing Chronic Diseases in Middle-Aged and Older Adults: Findings from an Australian Longitudinal Population Survey, 2009–2017.” PLoS ONE, vol. 16, no. 11, 16 Nov. 2021, p. e0260158, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8594821/, https://doi.org/10.1371/journal.pone.0260158, accesat la 7.08.2023,
- Larsson, Susanna C., and Stephen Burgess. “Causal Role of High Body Mass Index in Multiple Chronic Diseases: A Systematic Review and Meta-Analysis of Mendelian Randomization Studies.” BMC Medicine, vol. 19, no. 1, Dec. 2021, https://doi.org/10.1186/s12916-021-02188-x. Accessed 16 Jan. 2022, accesat la 7.08.2023.
