- Curierul zilei vă prezintă tehnicile de pescuit
Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv.
În ediția de astăzi vă prezentăm ultima parte din ” Pescuitul la feeder pe Dunăre”. Informațiile sunt oferite de Ionuț Constantinescu, specialistul claumarpescar.ro, unul dintre cele mai bune site-uri de profil din țară.
Momitor și method feeder
Momitoarele și method-urile folosite pe Dunăre vor fi obligatoriu de alte gramaje față de cele utilizate pe bălți. Gramajele pot fi cuprinse între 60-150 gr în funcție de intensitatea curentului.
Regula este una simplă, valabilă și pentru pescuitul la coșuleț. La începutul partidei dacă năditorul este scurs pe substrat foarte mult este cazul să creștem greutatea.
Spre exemplu dacă pescuim după un prag iar curentul este crescut și substratul uniform, indiferent de greutatea folosită, montura va ajunge tot în același punct (la baza pragului).
De aceea, este greșit să lansăm la 10-20 m după prag, deoarece montura se va rostogoli, nada se va pierde și în același timp cresc și șansele de încurcare ale forfacului. O MARE GREȘEALĂ pe care o fac pescarii este aceea de a lansa la o distanța mai ridicată decât este necesar!!! Dacă tot am ajuns la acest subiect, o altă greșeală este aceea de a lansa în amonte de locul pe care pescuim. Curentul va scurge montura un timp mai îndelungat, iar șansele de a agăta cresc.
Pentru o așezare corectă sunt de preferat aruncările orientate ușor către aval. Revenind la momitor și method, principalele specii pe care le putem viza sunt : crapul, amurul, carasul și plătica. Mreana, scobarul și morunașul se prind mai eficient la forface lungi și monturi cu coșuleț.
Forfacele recomandate sunt de maxim 10-12 cm pentru ca momeala să stea cât mai aproape de nadă. Diferențele principale între momitor și method constau în modul de așezare pe substrat, cantitatea de nadă transportată și modul în care preparăm nada.
Este lesne de înțeles că un momitor rotund se va rostogoli comparativ cu methodul ce are o formă plată. Desigur că sunt zone în care putem pescui și cu momitoare rotunde. Pentru locurile cu un curent ridicat au fost concepute momitoarele cu talpă din plumb, o alternativă excelentă la cele obișnuite.
Un mare plus al momitorului este acela că ne ajută să ducem mai multă nadă pe substrat față de method. De asemeni, pentru momitor sunt recomandate nadele ceva mai colante, ce pot conține si particule mari (cereale, pelete etc.). În schimb, methodul va necesita o nadă sitată, mult mai fină. Gradul de colare ar nadei pentru method va fi unul crescut față de pescuitul pe bălți pentru a putea rezista în curentul apei.
Cârlige și fire de forfac
Cârligele folosite în pescuitul la feeder pe Dunăre sunt cuprinse între nr. 6-18. În funcție de specia vizată și tipul momelii de cârlig vom alege cârligul potrivit. Este lense de înțeles că spre exemplu în cazul unui pescuit de finețe la scobar, morunaș sau plătică putem miza pe nr. 14-18, în timp ce la crap, putem urca până la 6-10.
Foarte important este să adaptăm și firele de forfac folosite. Spre exemplu, dacă folosim un cârlig nr. 14 este lesne de înțeles că nu îl putem lega cu fir monofilament de 0.25 mm deoarece este prea gros. Firele recomandate în pescuitul la coșuleț sunt de tipul monofilament sau fluorocarbon cu grosimi de 0.10-0.25 mm.
Putem miza și pe fire textile, doar dacă nu sunt mai rigide și nu se încurcă în aruncare, precum firul teflonat. Pentru momitor și method sunt ideale firele textile deoarece prezintă o rezistență ridicată, forfacele fiind destul de scurte.
Nade
Despre nadele și momelile dedicate pescuitului la feeder pe Dunăre se poate scrie enorm. Adresându-mă cu precădere pescarilor începători voi încerca să nu complic foarte mult lucrurile. Raportat la speciile de pești vizate, există câteva tipare pe care pescarii le-au identificat de-a lungul anilor. În cazul pescuitului la mreană, scobar sau morunaș s-au dovedit a fi mai prinzătoare nadele sărate cu arome de cașcaval, parmezan sau usturoi.
De asemeni, mreanele pot prefera și nadele cu făină de pește datorită aportului proteic oferit. Carașii, plăticile, crapii sau amurii au tendința de a se orienta adesea către nadele dulci cu arome fructate pe bază de cereale. Desigur că nu există reguli fixe și putem prinde aceste specii și cu nadele din categoriile de mai sus.
Un alt element de care țin adesea cont în alegerea nadei pe lângă aromă și origine (pe bază de cereale / făină de pește) este culoarea nadei. Pe apele limpezi și reci nadele închise (maro, negru) funcționează perfect. Peștii se pot speria dacă nada iese în evidență pe substrat și o pot evita. Nadele deschise (galben, roșu) sunt recomandate pe ape tulburi, cu grad de vizibilitate redus.
Raportat la anotimp, de regulă în perioadele cu temperaturi scăzute mizez pe nade de culoare închisă, iar în cele calde, când peștii se hrănesc intens pe cele deschise. Asta nu înseamnă că nu putem prinde excelent pe durata verii de ex. cu o nadă maronie pe o apă destul de limpede.
Aici intervine inspirația pescarului de a alege nada potrivită în funcție de condițiile date. Nu în ultimul rând, ar trebui să ținem cont și de gradul de colare al nadei. După cum spuneam și mai sus, pe zone cu un curent puternic și adâncimi sunt necesare nade ceva mai legate. În caz contrar nada se va desface între ape și va duce departe peștii de zona în care se află cârligul. Gradul de colare al nadei se poate ajusta prin adăugarea de apă, sirop de porumb ori praf colant dedicat acestui proces.
Despre momelile de cârlig folosite în pescuitul la feeder nu voi discuta foarte mult, ci doar voi face o scurtă clasificare. Momelile vii precum râmele, viermii sau larvele de chironomus sunt indicate mai degrabă speciilor de talie mică și medie (caras, platică, morunaș, scobar, mreană șamd.) Celelalte categorii de momeli, precum pop up urile, wafters urile, porumbul artificial, porumbul preparat, peletele flotante, porumbul de conservă, mămăliga, etc. pot fi folosite în pescuitul de selecție ori în cazul peștilor de talie mare precum crapul sau amurul.
Pe lângă momelile naturale clasice, în ultimii ani s-au dovedit ca fiind eficiente și cele artificiale, folosite mai degrabă pe bălți. Personal, am avut partide reușite pescuind cu porumb artificial, pelete flotante șamd., în detrimentul celor ,,consacrate”.
Echipamentul necesar
Pescuitul la feeder pe Dunăre necesită un echipament adaptat curenților în care pescuim și greutaților pe care ne propunem să le lansăm. Lansetele feeder cu putere de aruncare redusă, mai mică de 90 gr ies din discuție. Cele cuprinse între 90-120 gr pot fi folosite în zonele cu un curent slab spre moderat.
În porțiunile ce prezintă un curent medie spre ridicat, vom avea nevoie de lansete cu puteri de aruncare de 120-250 gr. Pentru pescuitul de pe mal sunt recomandate lansetele feeder cu lungimi de 3,6-4,2 m. O lanseta lungă ne va oferi un control mai bun al peștelui în dril și ne va ajută să ridicăm montura peste praguri sau alte obstacole.
Din barcă, datele problemei sun altele, fiind ideale lungimile de 2.7-3 m. Pentru a nu avea surprize neplăcute nu este indicat să depășim greutatea maximă indicată de producător. Totuși, dacă o facem, lansările nu trebuie să fie unele în forță sau la mare distanță, fiind de preferat aruncările lente și progresive.
Mulinetele recomandate în pescuitulul la feeder pe Dunăre încep de la mărimea 4000. Vom avea nevoie de mulinete puternice, cu agrenaje solide pentru a face față uzurii pescuitului în curent. Firele folosite vor fi de asemeni unele solide, rezistente la abraziune pentru a face față contactului cu structurile submerse indiferent că discutăm de fire monifilament sau textile. Un mare plus pentru pescarii de apă curgătoare este deținerea unui minciog cu coadă de 3-4 m și a unui juvelnic la fel de lung. Astfel vom pescui fără probleme și în zonele cu mal abrupt.
Concluzii
Cu siguranță nu am reușit să ating toate aspectele pescuitului la feeder pe Dunăre pe parcursul articolului, dar am încercat pe cât posibil să conturez ideile de bază. Dacă sunteți pescari de feeder și nu ați ajuns până acum pe Dunăre, vă sfatuiesc să mergeți cât mai repede pentru o experiență de neuitat. Pentru a veni și cu un exemplu, în clipul de mai jos un prieten aflat la prima partidă pe Dunăre a prins un crap de 7.5 kg la feeder! Dunărea vă poate oferi atât partide memorabile, cât și eșecuri lamentabile, nu vă voi minți. Totuși, pescuitul pe Dunăre are un farmec aparte, mai ales în zonele sălbatice predominate de liniște. Fire întinse!!! M.D.
