- Din punctul meu de vedere
Întâmplarea face ca în aceste zile în care unii tineri ies pe străzi pentru a protesta împotriva regulilor de combatere a pandemiei, clamând că vor libertate, să citesc cartea lui Serge Moscovici ”După război, la Paris”, subintitulată ”Cronica anilor regăsiți”. Născut la Brăila în 1925 și decedat la Paris în 2014, Serge Moscovici este unii dintre fondatorii psihologiei sociale europene,un savant care a revoluționat studiul comportamentului maselor umane.
Poate că numele vă sună cunoscut, chiar dacă nu ați studiat domeniul psiho-sociologiei, pentru că fiul lui Serge, Pierre Moscovici, a fost comisar european și ministru al Franței.
Ceea ce este șocant în această carte este mărturisirea autorului cu privire la dificultățile vieții la Paris, după război. Foame, frig, muncă fizică, însingurare, umilință, frică. Totuși tânărul Moscovici reușește să se înscrie și să studieze la Sorbona pentru a face apoi o carieră științifică strălucită.
Ce libertate a avut Serge Moscovici ? Aceea de a munci. Aceea de a supraviețui într-o cameră fără încălzire, de a mânca adeseori doar un colț de pâine, de a trudi într-un atelier până la epuizare.
Ce libertate doresc tinerii care protestează pe străzi ? Ce își doresc ei să facă cu această libertate ?
Au telefoane inteligente, un laptop, o locuință încălzită, au totuși ce pune pe masă, chiar dacă din salariul sau pensia părinților, se uită la un televizor color, au acces gratuit la sistemul sanitar.
Față de tânărul Serge Moscovici care făcea foamea în Parisul anilor 1950, tinerii care ocupă acum buletinele de știri din România sunt niște răsfățați ai sorții.
Întrebarea recurentă este ce vor să facă tinerii protestatari cu libertatea pe care o invocă ? Să studieze și să muncească pe brânci ? Tare mă tem că este vorba depre libertatea de a sta la terasă și în cluburi la vreme de pandemie. Asta, desigur, după ce s-au săturat de jocuri pe calculator.
Jos pandemia ?
Trebuie să fii de-a dreptul cretin să scoți pe gură o asemenea lozincă, ori să îi tratezi pe medici drept criminali.
Permanent îmi aduc aminte de o vorbă a filosofului Ortega y Gasset care spunea că sunt oameni care se urcă în avion și pretind că nu li s-a adus rapid paharul cu apă sau cu băutură solicitat însoțitoarei de bord, dar care nu s-au gândit în viața lor la munca și inteligența a mii de ingineri care au contribuit la apariția avionului.
În fine, paradoxul acestor zile este că guvernarea PNL – USR merită proteste distrugătoare, în vreme ce protestele de acum sunt goale de conținut. Am mai spus-o, sunt sigur că guvernanții se bucură văzând ce strigă protestatarii, la fel cum s-ar bucura un criminal acuzat că a trecut strada pe culoarea roșie a semaforului.
Guvernarea de dreapta e criminală.
După cum bine formulează deputatul Simona Bucura Oprescu, Cîțu împrumută bani fără nicio legătură cu sprijinirea economiei românești.
România coboară în topul global al sprijinului direct din buget acordat în pandemie firmelor și populației și intră în compania unor țări din Africa!
Guvernele Orban și Cîțu au împrumutat sume record în numele României, dar nu au sprijinit firmele, nu au ajutat fermierii, nu au mărit pensii, salarii și alocații, iar investițiile publice sunt modeste.
Ei bine, sprijinul direct acordat de la buget firmelor și populației în contextul pandemiei plasează România în a doua jumătate a unui clasament global, în care Fondul Monetar Internațional analizează 191 de state.
Astfel, pe baza datelor de la finele lunii decembrie, centralizate acum, România se află pe locul 124 în lume, poziție deloc onorantă, cu o evoluție negativă.
FMI arată că România, cu măsuri directe de la buget de 2,3% din PIB, sub un prag de 2,5% din PIB, se află în compania statelor din Africa și a câtorva țări din Asia!
Și atunci, se naște din nou întrebarea: ce ați făcut cu banii, domnilor guvernanți? Răspunde cineva?
Dacă un singur tânăr protestatar ar fi pus întrebarea de mai sus folosind o portavoce, aceste demonstrații ar fi fost salvate moral.
“Performanțele” guvernelor Orban și Cîțu se văd în traiul de zi cu zi din ce în ce mai greu al românilor.
Câțiva indicatori ne arată proporțiile dezastrului provocat de către guvernanții de dreapta:
Astfel, conform Institutului Național de Statistică (INS), numărul şomerilor înregistraţi este în creştere cu 32,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2019!
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în trimestrul al IV-lea al anului 2020 de 65,8%, în scădere faţă de trimestrul anterior.
Euro a crescut la 4,91 lei pe piaţa interbancară după ce a depăşit pentru prima dată în istorie pragul de 4,89 lei la cursul BNR şi a atins cea mai ridicată valoare din istorie.
Deficitul bugetului consolidat continuă să crească: după ce anul trecut România a avut un deficit record, acum a urcat la 1,14% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele două luni ale acestui an, de la 0,33% din PIB în ianuarie 2021 şi 0,73% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Din păcate nu despre aceste lucruri grave este vorba la proteste, ci despre libertatea de a sta la terasă, doi pe un suc sau o bere, și de a-i îmbolnăvi apoi pe părinți și bunici.
Comisia Europeană respinge Planul Național de Reziliență și Redresare, capitolul Sănătate, elaborat fără dezbatere publică și consultare de către Guvernul Cîțu.
CE a formulat 13 pagini de obiecţii pe care le-a trimis autorităţilor de la Bucureşti pentru a fi clarificate.
„Este esenţial să se facă o distincţie clară între reforme şi investiţii. În prezent, componenta combină reformele cu investiţiile, ceea ce nu permite o identificare adecvată a etapelor şi obiectivelor, finanţării şi costurilor. Nivelul ridicat de ambiţie creează riscuri de cheltuieli pentru PNRR, inclusiv riscuri de a nu îndeplini etapele şi obiectivele.”, se arată în preambulul criticilor formulate de la Bruxelles.
Nicio vorbă despre asta pe străzi.
Protestele de acum nu fac decât să imunizeze guvernul.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)
