- Studiu efectuat de Organizaţia Salvaţi Copiii
Organizaţia Salvaţi Copiii a constatat, în urma unui studiu făcut în centrele din întreaga ţară, că mulţi dintre copiii care provin din comunităţi urbane defavorizate au fost puternic afectaţi în pandemie, din punct de vedere educaţional. În cazul a 90% dintre copii, părinții lor nu sunt în măsură să le ofere ajutor în procesul de învățare și parcurgere a lecțiilor, din cauza nivelului scăzut de educație și a situației financiare precare. Astfel, elevii au acumulat deficienţe mari, doar o parte fiind recuperate în perioada verii în timpul cursurilor remediale.
Pentru a contribui la reducerea decalajului dintre copii, în perioada iulie – august, Salvați Copiii a organizat programe de sprijin pedagogic pentru peste 2.500 de copii grupați în 39 de grupe de grădiniță estivală și 71 de grupe de educație remedială cu peste 2000 de copii: 74% provin din familii vulnerabile care locuiesc în mediul urban, 26% provin din comunități rurale. În ceea ce privește elevii participanți la program, marea lor majoritate (76%) sunt în ciclul primar, iar 24% în ciclul gimnazial de învățământ.
În Argeş sunt 73 de copii incluşi în proiect
La filiala din Piteşti a Organizaţiei Salvaţi Copii, sunt incluşi în program 42 de copii care merg zilnic în centru şi beneficiază de servicii directe, socio-educaționale şi 31 în mediul rural, respectiv: Topoloveni, Călineşti, Miceşti, Băbana, Suseni ( aici sunt cei mai mulţi). „ Singura deosebire este că nu participă în centru la lecţii, la consiliere, în rest au aceleaşi facilităţi şi sprijin. Nu am înterupt niciodată. Au avut treme de pregătit. Copii vin în centru, primesc masa de prânz cu două feluri de mâncare şi desert. La începutul anului şcolar, ca de obicei primesc ghiozdane noi, complet echipate. Au absolut tot: stilou sau pix, creioane, caiete, rezerve, acuarele, etc. Merg la şcoală şi în funcţie de program, vin la centru. Liceenii vin dimineaţă la consiliere, pregătesc temele, servesc masa şi pleacă la şcoală. După prânz vine cei din clasele I –IV şi gimnaziu. Avem încadrat profesor de matematică, profesor de limba română, psiholog, doi asistenţi sociali şi coordonatorul centrului cadre este tot psiholog. Copiii benficiază permanernt de consiliere psihologică individuală, consiliere de grup, asistenţii sociali le asigură consiliere psiho-socială, aparţinătorilor, părinţilor, bunicilor, după caz. Ceri mai mulţi, dintre cei aflaţi în centru) au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate şi mai avem o categorie, de copii cu un singur părinte care beneficiază de alocaţie de susţinere. Toate sunt cazuri sociale” declara Dumitra Sima, peşedintele Filialei Argeş. Acesta a mai precizat că Organizaţia Salvaţi Copiii va asigura măşti de protecţie pentru toţi copiii care fac parte din program, de asemenea au furnizat dezinfectanţi şi pentru familie,
Mulţi corijenţi, sau medii neîncheiate!
Potrivit evaluărilor inițiale realizate de specialiștii Salvați Copiii la debutul programului estival de sprijin educațional, pentru 7 din 10 copii, autonomia în procesul de învățare era limitată sau lipsea cu desăvârșire, copiii neputând să execute sarcinile școlare fără ajutorul unui adult. În ceea ce privește nivelul cunoștințelor academice, rezultatele evaluărilor inițiale au indicat că cele mai mari decalaje au fost înregistrate la matematică, domeniu în care 78% dintre copii nu atingeau un nivel corespunzător clasei absolvite, urmat de limbi străine (77%), limba română și științe (58%). Alte probleme semnalate de cadrele didactice, pentru cea mai mare parte a copiilor participanți la activitățile remediale estivale, sunt rezultatele școlare slabe, situațiile de corigență și situația mediilor neîncheiate la finalul semestrului II.
Părinţii au un nivel scăzut de educaţie
Lipsa posibilității părinților de a le oferi sprijin școlar suplimentar copiilor a fost principalul motiv care a determinat necesitatea intervențiilor remediale în cazul copiilor din programul de vară Salvați Copiii (pentru 90% dintre copii). Aceasta este determinată în principal de nivelul scăzut de educație al părinților. Astfel, jumătate (49%) dintre mamele copiilor cuprinși în programul remedial al Salvați Copiii au absolvit cel mult învățământul primar, iar încă un sfert (25%) cel mult gimnaziul, situația fiind similară și în ceea ce privește tații (41% având doar studii primare și 27% gimnaziale).
400 lei, venitul mediu pe mebru de familie
În strânsă legătură cu nivelul educațional al părinților, situația financiară a familiilor reprezintă un alt factor semnificativ de vulnerabilitate pentru copiii cuprinși în program. Astfel, pentru jumătate dintre familii, nivelul lunar al veniturilor pe membru de familie nu depășește 400 de lei și doar în cazul a 16% dintre familii acest nivel este de peste 600 de lei. O altă dificultate comună a fost accesul deficitar al copiilor la activitățile educaționale desfășurate prin intermediul tehnologiei și al internetului. Cu toate că au avut la dispoziție tablete cu conexiune la internet sau alte echipamente electronice puse la dispoziție de Salvați Copiii sau de autorități, problemele de conexiune la internet din unele zone, prezența la lecțiile online concomitent a mai multor frați, în aceeași cameră a locuinței, au determinat deficiențe în accesul la educația online pentru o parte consistentă a copiilor.
Cursurile remediale au avut efecte pozitive
Rezultatele evaluărilor realizate la finalul programului educațional implementat de Salvați Copiii pe durata verii demonstrează eficacitatea acestui tip de intervenții. Astfel, aproape jumătate (48%) dintre copiii participanți au ajuns la o autonomie deplină în învățare, iar cunoștințele acumulate au ajuns la un nivel bun și foarte bun în cazul a peste 71% dintre ei.
În ceea ce privește progresele la disciplinele școlare, la Matematică, procentul copiilor care aveau un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoștințelor a scăzut de la 77% la intrarea în program la 56% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun și foarte bun al cunoștințelor a crescut de la 23% la 44%. La Limba Română procentul copiilor care aveau un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoștințelor a scăzut de la 58% la intrarea în program la 29% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun și foarte bun al cunoștințelor a crescut de la 42% la 71%. La Științe, procentul copiilor care aveau inițial un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoștințelor a scăzut de la 58% la 31% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun și foarte bun al cunoștințelor a crescut de la 42% la 69%.
Recomandări către Ministerul Educaţiei
Pornind de la rezultatele acestui program, Organizația Salvați Copiii recomandă Ministerului Educației: „…să încurajeze și să faciliteze (în plan metodologic) o evaluare serioasă a nivelului real al cunoștințelor și abilităților fiecărui elev, la debutul anului școlar 2021-2022, urmată de implementarea unor măsuri individualizate de recuperare a pierderilor educaționale acumulate (…) este necesar ca Ministerul Educației să clarifice urgent situația programului ”Școala după școală” pentru noul an școlar și să asigure continuarea acestuia, remediind problemele întâmpinate în implementarea programului pe durata celui de al doilea semestru al anului școlar anterior.”
Statistici îngrijorătoare
Potrivit ultimelor date EUROSTAT, riscul de sărăcie sau excluziune socială (venituri sub 60% din mediană, intensitate scăzută a muncii sau deprivare materială severă) a scăzut constant în rândul copiilor, până în 2019, dar a înregistrat o creștere în anul 2020, deși, la nivelul populației generale, tendința a fost tot descrescătoare, astfel:
• Scade în populația generală, de la 31,2% (2019) la 30,4% (2020)
• Crește în rândul copiilor, de la 35,8% la 36,3%. Este primul an din ultimii 5 în care se înregistrează o creștere a riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor (din 2016 până în 2019 a scăzut constant).
Deprivarea materială severă crește și ea ușor în populația generală, de la 14,5% la 15,2%, crește mai mult în rândul copiilor, de la 17,7% la 21,4% și crește masiv în rândul copiilor mici (sub 6 ani), de la 16% la 22%.
Deprivarea materială în sfera alimentară (inabilitatea de a-și permite, măcar o dată la două zile, o masă cu carne, pește sau proteină echivalentă) evoluează absolut dramatic, mai ales în cazul familiilor cu copii: a crescut de la 9,1% la 11,9% în cazul familiilor formate din doi adulți și doi copii și de la 18,9% la 30% în cazul familiilor monoparentale.
Totodată, Eurostat arată că rata de părăsire timpurie a școlii a crescut de la 15,3% (2019) la 15,6% (2020). Este primul an, din 2015, în care România înregistrează o creștere a acestui indicator. Astfel, țara noastră s-a îndepărtat și mai mult de ținta pe care își asumase să o atingă până în anul 2020 (11.3%).
În același timp, a scăzut rata de participare la servicii de îngrijire și educație pentru copilăria timpurie. În cazul serviciilor cu program redus (1-29 de ore pe săptămână), scăderea este de la 63,3% la 48,4% în cazul copiilor cu vârsta între 3 și 6 ani și de la 13,1% la 6,2% în cazul copiilor sub 3 ani. În cazul serviciilor cu durată prelungită (peste 30 de ore/săptămână), scăderea este de la 11,5% la 11% în cazul copiilor între 3 și 6 ani și de la 1% la 0,6% în cazul copiilor cu vârsta sub 3 ani.
Reamintim rezultatele PISA din 2018: 41% dintre elevii români din sistemul educațional se plasează în aria analfabetismului funcțional, 46,6% au dificultăți uriașe în realizarea de calcule matematice simple, iar 43,9% nu au cunoștințele generale elementare despre societate, oameni și univers. Aceste valori s-au agravat cu certitudine în perioada pandemiei și, din acest motiv, eliminarea pierderilor și a decalajelor acumulate în anii școlari 2019-2020 și 2020-2021 reprezintă priorități naționale și trebuie să se regăsească în strategiile și politicile Ministerului Educației. M.Sandu
