- Din punctul meu de vedere
Dacă stai în direct, două sau trei ore, la o emisiune de televiziune, când se termină, ești năuc. Din anii 90 și până astăzi, mi-am spus punctul de vedere, la televiziuni din Argeș și Vâlcea, timp de peste 4000 de ore, ceea ce înseamnă că am petrecut în studiouri vreo 170 de zile din viață, adică aproape o jumătate de an.
Între 1998 și 2004, apoi între 2008 și 2020,am realizat emisiuni, în Argeș și în Vâlcea, seară de seară.
Știți ce înseamnă seară de seară ? Înseamnă că în toți acești ani, 18 la număr, am refuzat să ies cu prietenii, să merg la spectacole, să plec din localitate. Doar când mergeam în străinătate îmi permiteam să nu fiu la program. Partea mai proastă a fost că după emisiuni eram atât de buimac încât nu mai puteam discuta cu nimeni, ceea ce e insuportabil pentru omul de lângă tine.
Marți seara, am fost invitat, trei ore, la emisiunea dnei Marilena Barață, de la Curier Tv. Atunci când s-a terminat, la miezul nopții, eram mai odihnit decât la început. Trebuie totuși precizat că invitatul are o sarcină mult mai simplă decât realizatorul, dar oricum, m-am simțit extraordinar, deoarece sunt un om care somatizează ușor și dacă nu mă simt bine psihic, nu sunt bine nici fizic.
Cel mai mult mă îmbolnăvește minciuna.
Din fericire, în emisiunea dnei Barață, oameni sunt liberi să spună ce gândesc. Pentru că este o televiziune mică prin forța lucrurilor, având sediul în Pitești, nu la București, Curier TV își permite să spună adevărul.
Impresia mea este că s-a creat chiar o prăpastie între ceea ce se vorbește la televiziunile zise naționale și ceea ce se întâmplă la Curier Tv și, probabil, la alte televiziuni din țară.
Nu voi încerca să explic de ce, asta ar fi o treabă complicată care m-ar pune în situația să-i critic pe confrații din Capitală, ceea ce nu doresc să fac, doar le spun cititorilor acestui articol că tendința oamenilor cu pretenții este să nu mai frecventeze posturile de televiziune centrale, migrând către posturile locale și mai ales către podcasturi. Iar de la presa scrisă națională, oamenii încep să agreeze doar anumite semnături.
Este încă la început acest fenomen,dar veți vedea că se accentuează. De ce?
Pentru că dacă ANM s-ar ocupa cu presa, ar anunța cod roșu de propagandă pe întreg teritoriul României.
Propagandă grețoasă, de slugi slinoase, de oportuniști panicați că nu le mai dau strategicii voie să existe.Românii sunt ținuți în furtuni mediatice, unde bate vântul ipocriziei cu 120 de kilometri la oră, iar grindina știrilor false le pisează creierii. Dracii încing hora pe ecran la ore de vârf, otrăvind națiunea cu adevărurile iadului globalist.
Pacienții își administrează singuri, cu telecomanda, ședințele de hipnoză colectivă.
În vremea asta, refuzând să fie soldați ai armatei progresiste, o mână de jurnaliști și publiciști arată cu demnitate cum stau de fapt lucrurile. Ei se numesc: Marius Ghilezan, Valerian Stan, Ion Cristoiu, Ion Spânu, Adrian Severin, Petru Romoșan, Cozmin Gușă, Eugen Șerbănescu, Ioan Buduca, Călin Marchievici, Marius Tucă, Bogdan Tiberiu Iacob, Anca Alexandrescu și încă vreo câțiva pe care nu mi-i amintesc pe loc.
La această listă o adaug și pe dna Marilena Barață, cea care ține de peste un deceniu, la Pitești, o emisiune liberă, în care nu simți pic de tendință de manipulare.
Aceste nume sunt tribul sălbatic ce păstrează nepoluate speranțele de libertate și demnitate ale presei din anii 90.
Nu vreau să vă povestesc emisiunea, doar întreb la care televiziune din țară mi s -ar fi permis să citez din profesorul american Paul Craig Roberts următoarele adevăruri despre universitățile americane:
” Activitatea profesorului nu mai constă în transmiterea unor informații și a unor idei care să provoace inteligența studenților, ci în evitarea acuzațiilor din partea neomarxiștilor, a feminiștilor, celor de culoare, a homosexualilor si persoanelor transgen. Astăzi, folosirea unui pronume de gen te poate costa cariera universitară”.
”Universitățile nu mai au rolul de a transmite de la o generație la alta cultura și valorile unei țări. Afirmațiile pozitive care au ținut țară unită au fost distruse de influențe care au ajuns să domine educația. Acum educația este o formă de spălare a creierului, de îndoctrinare contrară istoriei și culturii noastre. Acum poți obține o diplomă în literatură engleză fără să fi citit un rând din Shakespeare. Absolvenții nu mai pot citi literatura clasică, pentru că nu mai au idee despre valorile, metaforele și moralitatea acelor timpuri.”
Vi se pare puțin să poți spune asta pe un post de televiziune, în zilele noastre ? Mie mi se pare absolut colosal.
Fără să aibă o atitudine partizană față de vreune dintre forțele beligerante din Ucraina, nici față de o anume formațiune politică românească, realizatoarea emisiunii reușește ceea ce în acest domeniu puțini reușesc și anume că nu dea cinstea pe rușine.
Se spunea că la București se dă ora exactă în presă dar cred că ceasul de acolo s-a cam stricat.
Nici Curier TV nu își poate permite să afirme că influențează mentalul românesc contemporan, în schimb își poate permite altceva, anume să declare că e un post de televiziune liber.
Ceea ce, în România de azi, este un lux.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)
