Populația țării din ce în ce mai bătrână!

0
  • Recensământ 2021

Rezultatele provizorii ale recensământului început în 2021, arată că populația României a scăzut cu aproximativ cu 1,1 milioane de locuitori, față de recensământul din 2011. România a pierdut 1.067,800 persoane, arată datele de la Institutul Național de Statistică. Față de 2011, procesul de îmbătrânire a populației a crescut cu aproape 20 de puncte procentuale.
La prezentarea datelor pe medii, în cel urban s-au cuprins cele 265 municipii şi oraşe, iar în cel rural – cele 2686 comune. Primele date provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) prezentate la finele anului 2022, sunt: – populația rezidentă a României = 19.053,8 mii persoane (19.053.815 persoane), din care: 9.808,3 mii (reprezentând 51,5%) de sex feminin și 9.941,2 mii (reprezentând 52,2%) în mediul urban.
În județul Argeș, potrivit recensămânului din 2021 populația este de 569932 față de 612431 în 2011. Cel mai mare nivel al populației din județul Argeș a fost înregistrat în 1992, respectiv 681206 locuitori.

Creștere a numărului de persoane care au peste 65 de ani

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste), anunță INS. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). Deși numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115,7 mii persoane, ponderea lor în total populație a urcat ușor la 16,1% (față de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a înregistrat o creștere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021). Astfel, raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL2021).

Mai puțin cu 1,1 milioane români

Față de populația rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane). Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin). În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).

Maghiarii reprezintă 6% din populație

La recensământul din 2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).

România are 16 milioane de ortodocși

Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.

Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite

Aproape jumătate din populația rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 4.495,5 mii bărbați și 4.629,7 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente.

143.600 sunt analfabeți

Referitor la nivelul educației, datele arată o creștere la nivelul superior și nivelul mediu. Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri) în creștere de la 41,4% cu un deceniu în urmă. În ceea ce privește populația cu nivel scăzut de educație (primar, gimnazial sau fără școală absolvită), aceasta a ajuns la 40,5%, în scădere semnificativă de la 44,2% în urmă cu un deceniu. Populația cu nivel superior de educație e în proporție de 16%, în creștere de la 14,4% cât era în urmă cu un deceniu. Datele detaliate ne arată că un nunăr de 3.056.898 români au studii superioare. Dintre aceștia 1.361.713 sunt bărbați și 1.695.185 femei. Alți 8.280.122 românii au studii medii, din care 4.331.899 sunt bărbați și 3.948.223 femei. Sunt 7.716.795 persoane cu un nivel de educație scăzut din care 3.551.932 bărbați și 4.164.863 femei. Un număr de 143.600 de persoane sunt analfabete în România în anul 2022, în scădere puternică față de numărul de 245.400 persoane analfabete în 2011, potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului făcute publice de INS.

Peste 10 milioane de pensionari

Populația activă este de 8.185,0 mii persoane, fiind compusă din 7.689,0 mii persoane ocupate și din 496,1 mii șomeri. Populația inactivă cuprinde 10.868,8 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%). INS anunță că datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, începând cu luna mai și până la finalul anului 2023. M.Sandu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.