Din punctul meu de vedere
Nu am prins perioada stalinistă, încă nu mă născusem. A prins-o însă, evident, tata şi pot să mărturisesc că a fost atât de şocat de cele ce se petreceau atunci, încât mi-a interzis să îl întreb ceva pe acest subiect.
Cu timpul, am citit, am aflat, am ajuns să ştiu că de câte ori îţi exprimai o opinie, indiferent de domeniu, trebuia să aminteşti de faptul că Stalin ştie mai bine. Când spuneai ceva despre România, era obligatoriu să adaugi că prietenia româno – sovietică va dăinui în eternitate.
În ruptul capului nu aveai voie să spui ceva negativ despre Stalin sau URSS, iar dacă o făceai puteai să spui adio succesului în viaţă, sau vieţii înseşi.
M-am întrebat de multe ori cum putuse tata să trăiască într-un mediu atât de toxic dar mi-am zis că Dumnezeu dă oamenilor atâta cât pot să ducă.
Nu este nicio metaforă şi nici o comparaţie forţată atunci când cineva spune că în anii pe care îi trăim este aproape la fel de dăunător să nu elogiezi Uniunea Europeană cum era odinioară să nu ridici osanale poporului sovietic eliberator.
Scandalul de acum creat în jurul marelui trubadur Tudor Gheorghe este pilduitor în acest sens.
Într-un spectacol intitulat „Degeaba 30“, marele artist Tudor Gheorghe spune o serie de adevăruri despre ceea ce a urmat după epoca Ceaușescu. Printre versuri, intâlnim formulări precum:
– „lanţul de minciuni cu care ne-aţi vândut“.- „vine vremea să daţi seamă pentru câte rele ne-aţi adus“.- ”cui va rămâne această țară ?”- „procurorii sunt nişte veleitari, nişte oameni mici ce nu gândesc“.- „o ţară care plânge, care geme şi aşteaptă un decret de la Bruxelles sau Strasbourg“.
Sunt aceste formulări retorice un omagiu adus regimului comunist? Nici vorbă. Sunt împotriva prezenței României în UE? Nici gând. Există însă la agenții de influeunță o metodă de a anula mesajele care cer demnitate pentru români. Cum spui că nu ești de acord ca țara ta să fie o colonie, ca bogățiile țării să fie vândute pe nimic, ești imediat catalogat drept nostalgic comunist și antieuropean.
Asta i s-a întâplat și lui Tudor Gheorghe, pe care Andrei Caramitru l-a linșat pe Facebook.
„Înţeleg că Tudor Gheorghe – un cântăreţ altfel foarte talentat – face propagandă pro-comunism şi Ceauşescu. Cică au trecut 30 de ani degeaba. Stimate domn cu ghitară şi mustaţă, uite cum stă treaba: – e mai bine acum pentru că avem ce mânca – e mai bine acum pentru că nu e frig în case şi e lumină pe străzi noaptea – e mai bine acum pentru că putem vizita şi lucra în alte ţări. Nu mai suntem închişi ermetic aici, ca într-o puşcărie – e mai bine acum pentru că suntem liberi să vorbim şi să votăm. Să protestăm dacă vrem. Să cerem politicienilor să şi facă ceva pentru noi – e mai bine acum pentru că putem lucra pentru firme private şi – dacă nu ne convine – putem schimba locul de muncă sau să începem o afacere. Nu suntem obligaţi să lucrăm toată viaţa la uzina IMGB de exemplu sau la CAP-ul sătesc – e mai bine acum pentru că putem asculta orice muzică, vedea orice film, citi orice carte. Nu doar ce ne dă tătuca ca propagandă,” a scris Caramitru.
Da, e mai bine acum din toate aceste puncte de vedere, cu toate că mulți români și copiii lor nu au nici locuință, nici ce mânca, dar nu puteam avea toate acestea fără să fim tâlhăriți, fără să fim manipulați, fără să fi devenit o țară de vasali ?
Puteam, evident. Acesta este mesajul lui Tudor Gheorghe.
Despre modul în care îl înjură pe Tudor Gheorghe fostul ministru Daniel Funeriu nici nu mai vorbesc, dar vă semnalez un fragment:
“Nu ţi-e ruşine ca de la înălţimea talentului cu care te-a înzestrat Dumnezeu să bagi minciuna că «a fost degeaba» în mintea oamenilor care au făcut, prin sudoarea frunţii lor, ţara asta să stea la masă cu Germania, Franţa şi Spania în loc să facă plecăciuni dictatorilor din Congo şi Coreea de Nord? Mizerabile rapsod: dacă nu era omorât ca un vierme idolul tău, Ceauşescu, eu şi mii de români ca mine, care au luat calea pribegiei de tineri, ar fi murit fără să-şi revadă fraţii şi părinţii, şi tu spui că degeaba au trecut 30 de ani? Cine eşti tu, mă, să-ţi permiţi să dai sentinţe despre ce au realizat, în 30 de ani, românii?”, a vituperat Funeriu.
Vă rog să ne păstrăm calmul și să rămânem bazați pe logica elementară.
Să critici anumite aspect ale situației în care se află astăzi România înseamnă să fii ceaușist și comunist? Evident că nu.
Să sugerezi că marile puteri ar putea să nu mai trateze România ca pe o colonie înseamnă că vrei să te aliezi cu Rusia lui Putin? Desigur că nu.
Trebuie să fii la fel sau mai important decât Tudor Gheorghe pentru a-ți permite să îți dai cu părerea? Normal că nu.
Cum se explică critica ”tovărășească” și ”votul de blam” din textele acestor doi agenți de influență Caramitru și Funeriu ?
Vă las pe dumneavoastră să găsiți răspunsul la această întrebare.
Eu cred că în România de azi trăim într-o atmosferă în care îți este interzis să spui ceva rău în legătură cu UE și partenerii strategici dacă vrei să-ți fie bine. Este, de asemenea, riscant să vorbești despre valori românești, suveranitate și demnitate.
Rușii te obligau să faci ciocul mic pentru a-ți lua pădurile, petrolul, produsele agricole gratis sau le preț de nimic. Doar unui popor care tace și se supune îi poți lua ce vrei fără să reacționeze.
Asta se întâmpla pe vremea lui tata. Sub altă formă, același lucru se petrece și pe vremea mea.
Deși nu s-a inventat mașina timpului, ne întoarcem în trecut.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)
