- Din punctul meu de vedere
Sunt, din păcate, un om obsesivo – fobic, puteţi folosi mărturisirea aceasta la comentarii, puneţi mâna şi scrieţi că da, recunoaşte Smeoreanu cu gura lui că nu e zdravăn, e nebun, dus cu pluta etc.
Zic asta pentru hateri.
Pentru oamenii ca oamenii fac precizarea că într-o celebră carte intitulată ”Personalități accentuate în viață și literatură” scrisă de un anume Karl Leonhard, poți fi obsesiv fără să fii neapărat nebun. Păcat că nu se reeditează cartea asta, a apărut în 1972 și se mai găsește doar pe internet.
Ideea este că uneori mă obsedează o zi întreagă câte o chestiune, mai ales dacă îmi intră în cap dis de dimineață. Azi (adică ieri, ținând seama că am scris articolul miercuri pentru joi) tocmai așteptam să termine nevastă-mea de făcut omleta când am deschis o știre care m-a indispus cumplit. Distinsa doamnă Adriana Săftoiu, de care chiar îmi place, nu spun că e distinsă ca să fac mișto, a scris pe Facebook niște chestii teribil de nasoale cu privire la listele parlamentare ale PNL.
Poate ați apucat să mâncați de dimineață, dacă nu, vă stric eu acum cheful. Iată ce scrie dna Săftoiu:
„Am făcut greșeala să mă uit la listele partidelor pentru parlamentare, cu ceva mai multă atenție la colegii mei de partid, cu foarte puțină atenție la traseiști. Aici păcatul e vizbil chiar dacă e justificat ridicol de marele lider: orice vot e bun dacă te ajută să rămâi pe sacun.
Nu e nicio problemă că nu sunt eu acolo sau alți colegi care, din punct de vedere parlamentar, meritau măcar și un loc neeligibil. Si o spun cu toată împăcarea, chiar nimeni nu e atât de bun ca să fie regretat.
Dar să văd acolo parlamentari care ar putea fi premiați pentru chiul (sigur, aveau grijă să nu lipsească de la votul final că acolo e o monitorizare mai exactă), persoane care, în particular, ar putea fi drăguțe, dar la nivel de activitate parlamentară sunt nule, au practicat tăcerea ca mod de a se exprima, dar au stiut să vorbească cu paltonul liderului, doar că asta nu e activitate parlamentară, e energie infinit disponibilă pentru a atârna de clanța care poate să îți deschidă ușa, nu îi poți asocia cu nici un proiect parlamentar, unii, cărora dacă le scoți din discurs imprecația, nu au nimic de spus, duc lipsă de argumente, adeseori de cultură minimală, dar pot să înșire platitudini până la epuizarea timpului, persoane care au adus combativitatea de stadion in Parlament, cărora le e mai familiară onomatopeia, cuvintele fiindu-le oaresicum străine, să îi vezi deschizând listele la Senat, la Camera Deputaților, mă întreb: ori țara asta e pierdută, ori e un experiment ca să ne trezim.
Poate în următorii patru ani ne trezim. Acum, vă asigur, votul e atât de viciat încât nu mai există niciun instrument de a sancționa așa bătaie de joc. Si dacă aveți chef de analiză priviți cu atentie numele celor care rămân în dreptul localității voastre si intrebați-vă ce știți despre ei. Mulți se laudă că v-au reprezentat si, vai, vor continua să vă reprezinte, cel mai des prin activitate pe FB, de exemplu prin “share” la postările de partid. Cei mai mulți sunt puși în locuri sigure pe listă așa încât, si dacă votăm 10 la sută, ei tot vor fi acolo, mulțumiți că sunt miezul națiunii.
Cum să îi sancționăm? În primul rând, renunțați să ii iertați pe ai voștri. Fiți mult mai duri cu ai voștri decât cu adversarii. Altfel, nu mai avem nicio sansă.”, scrie Adriana Săftoiu.
De când am citit această declaraţie, nu mi-am mai putut-o scoate din minte, de aceea recunosc că sunt obsesivo – fobic. Totuşi, remarc o idee de aur a doamnei Săftoiu, anume că românii nu trebuie să îi ierte în primul rând pe ai lor, adică pe reprezentanţii acelui partid pe care îl susţin.
Bravo, este o idee de reţinut.
Aş fi putut încheia aici articolul, dar am vrut să ştiu ce gândesc liberalii despre Adrian Săftoiu, cea care acum a dat cu ei de pereţi. De fapt, nu doar cu ei, cu cu toate partidele, dar ştiţi cum sunt politicienii, cine nu e cu ei este împotriva lor. Ca la comunismul primitiv.
Ei bine, am aflat numai impresii rele, că nu se implică, nu munceşte pentru partid.
Vedeţi, nicio idee bună nu rămâne nepedepsită.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni şi joi)
