Pescuitul la scobar

0
0

  • Curierul zilei vă prezintă tehnicile de pescuit



Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv. În această săptămână vă prezentăm Pescuitul la scobar. Informaţiile sunt oferite de specialiştii de la Total Fishing, unul dintre cele mai bune site-uri de pescuit din ţară.


Apele de deal și munte, curate și limpezi ascund un peşte îndrăgit de pescarii cu monturi fine. Este vorba despre scobar. Este un peşte care oferă partide de pescuit memorabile și un inițiator veritabil în tehnicile de pescuit pe ape curgătoare.Pescarii care aleg să facă o partidă de pescuit la scobar își perfecționează tehnica pe râuri, indubitabil. Comportamentul acestei specii de peşte stimulează practicanții să se adapteze la schimbările bruște de comportament pe care le are.
Ce este scobarul
Scobarul este un peşte de ape curgătoare, ale căror temperaturi se învârt în jurul valorii de 20 de grade Celsius. Face parte din familia ciprinidelor. Este un peste paşnic cu un comportament de grup. Prefera albia râurilor pe care le populează. Se hrănește cu algele care se fixează pe pietre, iar primăvara devreme, își îmbogățește dieta cu icrele depuse de alte specii de peşti și mici nevertebrate. Corpul este alungit, adaptat hidrodinamic, acoperit cu solzi de dimensiune medie, argintii. Cavitatea bucală este adaptată hranei și modului de obținere. Buza superioară este ușor alungită și ascuțită. Scobarul se găsește în toaăă Europa, bazinele Mării Nordului, Mării Baltice și bazinul Dunărean. De asemenea îl întâlnim în fluviile Volga, Ural și Nipru. Este considerat invaziv ca prezenţă pe râuri din Franța și pe râul Soca care traversează Italia și Slovenia.
Pescuit la scobar
Fiind un peste de apă curgătoare, impune limite în ceea ce privește metodele prin care poate fi pescuit. Deşi se regăsește pe râuri cu debit mare, preferă zonele mai liniștite uneori fiind găsit în zonele de vărsare a afluenților în fluvii. Este un peşte de substrat, cu un comportament de grup, în permanentă căutare de surse de hrană. Preferă albiile dure cu pietriș și apele limpezi. Cele mai uzitate metode de pescuit la scobar sunt cu feeder-ul și cu pluta. Cea din urmă tehnică, cu pluta, se realizează cu bologneza.
Echipamentul necesar
Nefiind un peşte de talie mare, echipamentul pentru pescuit la scobar intră în clasa generală medium și medium light, în funcție de stilul de pescuit ales. Auxiliarele din care amintim firul de forfac, cârligele și linia principală ale echipamentului intră în sfera de pescuit fin. În general, echipamentul de pescuit este caracterizat în primul rând de râurile pescuite, din punct de vedere al debitului. Ajustarea se face în funcție de zonele alese. De menționat este că deşi scobarul preferă cursurile mai line, poate fi găsit și în zone cu repezișuri de apă, unde vă sta în grupuri mari.Există diferențe majore între pescuitul pe substrat ancorat (feeder) și pescuitul pe substrat în mișcare (la plută cu bologneza). Tehnicile de nădire și abordare diferă extrem de mult, la fel ca și consistenţa și mecanica nadei la care se apelează. De remarcat este că ambele stiluri de pescuit sunt productive, dacă pescarul stăpânește tehnica pe care o alege. În nici unul din cazuri nu putem face referire la un pescuit static relaxat. Scobarul necesită întreținerea constantă a vadului de pescuit.
Pescuit la feeder la scobar
Disciplina de pescuit la feeder după scobar implică o abordare statică, care se bazează pe experiență pescarului de a identifica zone cu potențial. În general, în perioadele mai reci, scobarii se cantonează pe albia râurilor, în zone mai adânci, în grupuri. Vara, pot fi găsiți pe ape mai mici în adâncime și mai răsfirați. În ambele situații, este un peşte care necesită o cantitate de nadă moderat spre mare în timpul partidei de pescuit. Dezavantajul este apa în mișcare care permanent va împrăștia nada pe suprafețe mari. Concentrarea acesteia pe porțiuni limitate este greu de realizat și necesită sondarea ca prim pas. Identificarea modificărilor în albia râurilor este obligatorie. Zonele de tip “ s” care sunt continuate de praguri moderate ca înălțime sunt cele mai indicate. Apa va împinge în “micii pereți “ nada, care se va fixa pe zonele în cauză mult mai bine datorită debitului apei.
Lanseta
Lanseta de feeder pentru pescuit la scobar face parte din clasa medium. Este caracterizată de o putere de lansare de până în 90 de grame. Este suficientă pentru a face faţă curentului apei și senzitivă pentru a reda trăsăturile peștilor. Lungimea lansetei este de 3.60 meri până la 3.90 metri. În general, zonele unde scobarul poate fi găsit sunt reprezentate de deschideri ale râurilor. Porțiunile unde răul își extinde suprafața se traduc prin zone inundabile (apa mică de 20 – 40 de centimetri pe lungimi totale mai mari de 7 metri). Pentru a ajunge la albia răului, în anumite cazuri este nevoie de atingerea distanţelor de 30, poate 40 de metri. Lansetele mai lungi de feeder asigură în aceste situații control mai bun asupra distanţelor ce urmează a fi pescuite și precizie ridicată în ce privește vadul de pescuit.
Mulineta
Mulinetele care acomodează lansete de feeder cu lungimi de minim 3.60 metri în pescuitul la scobar pe ape curgătoare implica anumite mărimi. În general, debitul apei stabilește greutatea coșulețului ce urmează a fi folosit. Ca linie generală, se folosesc coșulețe de feeder cu deschidere în ambele capete, cu ochiuri moderate. Atât în recuperare cât și în drill, coșulețul exercită presiuni suplimentare asupra mulinetei. Cel mai afectat este rotorul mulinetei. Oscilațiile apar din cauza formei coșulețului care nu este hidrodinamic și care are greutăți situate între 40 până la 80 de grame greutate. Mulinetele pentru pescuit pe râuri moderate trebuie să fie robuste și cu o capacitate de recuperare a firului ridicată. Conform acestor date, cele mai indicate sunt mulinetele situate între 4000 și 6000 mărime de tambur.
Firul principal
Fiind un pescuit pe apă curgătoare, un fir al cărui diametru este ridicat, va fi afectat de puterea apei în deplasare. Nu numai că va genera vibrații în fir, dar există probabilitatea ca montura să fie luata de apă. Este important ca debitul apei, greutatea coșulețului de feeder și diametrul firului liniei principale să fie în echilibru. Nu există formule de corelare standard, însă, în pescuitul la feeder la scobar, există preferințe ușor devenite reguli. Firul principal al liniei de pescuit la feeder la scobar este adaptat substratului în primul rând. Fiind zone cu prundiș, firul în contact cu pietrele sub acțiunea apei, poate fi afectat. Rezistenţa la abraziune este o condiție principală a acestuia. Ca diametru, firele situate între 0.20 milimetri și 0.24 milimetri sunt cele mai folosite. Dacă facem referire la un diametru “standard “, atunci discutăm de un fir de 0.22 milimetri.
Pescuitul scobarului la plută
Uneori, scobarul are tendința de a se muta. Poți începe partida de pescuit cu un ritm bun și constant, însă, din cauze inexplicabile “dispare” de pe vad. O altă metodă de pescuit la scobar este tehnica cu lanseta și pluta. Așa putem descrie pe scurt bologneza. Permite o abordare mai dinamică și sondarea unei porțiuni de rău mult mai generoasă. În detrimentul energiei consummate de pescar prin explorarea de noi locuri, rezultatele pot fi mai bune comparativ cu tehnica de pescuit la feeder. De asemenea, bagajeria se reduce considerabil, în cazul unui pescuit prin deplasare și repozitionare. Altfel, se poate apela la un scaun de pescuit. Tehnica de pescuit la scobar la bologneza este mult mai fină în raport cu feeder-ul și mult mai generoasă în abordare.
Lanseta bologneză
Acest stil de pescuit implică utilizarea unei linii de pescuit similară cu cea din pescuitul la vargă. Se păstrează auxiliarele formate din plută, plumb și forfac și se atașează pe o lansetă cu mulinetă. Bologneza este din punct de vedere tehnic o vargă dotată cu inele. Cele din partea superioara (inele intermediare) sunt culisante. Tronsoanele mai lungi asigură o acțiune parabolică mult mai pronunțată. Acest efect ajută în utilizarea firelor mai subțiri și în controlul asupra peștilor. Elasticitatea unei bologneze la scobar este similară cu cea a unei undiţe. Tot pe criterii constructive, controlul asupra monturii este mult mai bun și mai ușor de realizat. În acest stil de pescuit, este necesar ca la distanţe, contactul între plută și vârful lansetei să fie cât mai bun. Plasarea firului principal pe apă, în evoluția monturii, nu este indicat. Micii curenți de suprafață pot afecta firul ca poziție în raport cu pluta. Apa curge mult mai repede decât se vă deplasa linia în văd. Este greșit ca firul să se deplaseze în fata plutei.
Mulineta ideală
Mulineta la care se apelează este una de mici dimensiuni. Mai exact, clasificând la fel, după mărimea tamburului, între 1000 și 3000. În acest stil de pescuit, rolul mulinetei este mai complex. Fiind o tehnică de pescuit la scobar care permite finețe în abordare, frâna mulinetei este necesar a fi una calitativă. Se reflecta în drill cel mai mult. Pentru că va depozita fire cu diametru subțire, mulineta trebuie să fie dotata cu un tambur de tip “shallow ” (tambur îngust care nu înglobează o cantitate mare de fir). O mărime de tambur generală este de 2000. În funcție de debitul apei și distanţele de evoluție dorite, mărimea mulinetei poate creşte dar este indicat a nu depăși 3000. Se pot utiliza atât mulinete cu frană frontala cât și mulinete cu sistem de frânare în partea inferioară. Sunt diferențe între cele două ca tipologie de construcție. Diferă corpul sesizabil. “Frâna de atac“ a mulinetelor cu frână în partea inferioară este o dotare care permite detensionarea tamburului într-o mișcare scurtă în cazul unei capturi. De regulă, se regăsește sub forma unui colier dotat cu o paletă de acționare montat peste sistemul de frână standard.
Firul principal
Firele pentru pescuit la bologneză la scobar sunt dedicate. Sub nici o formă nu au voie să se scufunde. Sunt fire care plutesc. Riscul utilizării unui fir scufundător pe o apă curgătoare se traduce prin probabilitatea ruperii lansetei în caz de înțepare. Un cumul de forţe apare din direcții diferite (peşte înțepat vs debit apă vs fir scufundat și transportat de apă) care poate face ca vârful lansetei să cedeze. Nu numai că sunt fire subțiri și plutitoare dar trebuie să fie și rezistente. Pescuitul cu pluta în evoluție pe o porțiune mai mare de apă ca traseu, implică atingerea unor distanţe poate și de 20 de metri. A înțepa în această tehnică un peşte la astfel de distanţe cu un fir subțire, poate fi un risc. În același timp, diametru firului trebuie corelat cu pluta ce va fi folosită. Există o relație directă între gramajul plutei și firul principal. Dacă nu sunt corelate cele două elemente, lansările nu se pot executa. În consecință, firul principal la bologneză este unul cu diametru de 0.16 milimetri și “calibrat” cu plute care variază între 3 și 5 grame. Sunt suficient de grele pentru a permite lansări la distanţe de 15 metri faţă de mal.
Nada și momela pentru pescuit la scobar
Nada pentru pescuit la scobar are un ingredient secret. Parmezanul. Scobarul se dă în vânt după parmezan. Altfel, discutăm de o nadă cu granulaţie medie, cerealieră în majoritatea cazurilor. Scobarul nu are o gură mare, iar acest lucru impune particule cu granulație mică și moderată în nadă. Pentru că este un peşte care se bazează și pe stimulul vizual, nada pentru scobar poate să conțină elemente colorate intens (british bread). De asemenea, în funcție de debitul apei poate fi ajutată, pentru o fixare mai bună, cu pământul de rău. În general, nadele pentru scobar au tentă brună și roșiatică. Pot fi aditivate cu momeală vie (viermi pinky) , larva de libelule sau lichide și prafuri dedicate. Din punct de vedere mecanic, sunt nade care absorb bine și repede lichidele. Fiind un pescuit pe apă curgătoare, este important și obligatoriu să fie sitate. Sitarea nadelor pentru scobar ajută din punct de vedere mecanic la desfacerea în apă sub formă de particule uniforme. Pământul adăugat nu numai că îngreunează nada și diminuează timpii de tranzit în masa apei către substrat, dar crează și un nor atunci când peştii vor veni să inspecteze vadul. Utilizarea în nadă a momelilor vii, sporește atracția peștilor pe vad. Scobarii sunt mari consumatori de viermi ca momeala. Pot fi introduși atât opăriți cât și vii în nada pregătită. Viermii vii desfac bulgării de nadă mai rapid pe substrat. Nu este indicat să se folosească cantități foarte mari. De preferat este să fie introduși controlat.
 M.Duinea


LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.