- La Câmpulung
13 agenți de pază ai Poliţiei Locale din Câmpulung, nemulțumiți de salariu în urmă cu trei ani, l-au dat în judecată pe Liviu Ţâroiu, de la care cereau un nivel maxim de retribuire. Nivel maxim de care au beneficiat chiar înainte de apariţia legii care elimina anumite inechităţi invocate de aceştia la proces. Paznicii de la Locală voiau, însă, să câştige cât poliţiştii locali, lucru imposibil, întrucât aceştia din urmă au statut de funcţionari publici. Au pierdut de două ori, atât la fond cât și la rejudecare, decizia fiind atacată cu apel. În aprilie aceștia urmează să fie și disponibilizați.
Procesul pentru salarii, declanşat de 13 paznici – acelaşi număr propus pentru disponibilizare, prin desfiinţarea posturilor – începând cu 30 aprilie 2021, s-a judecat şi s-a rejudecat la Tribunalul Bucureşti, care a hotărât la fel de fiecare dată. După ce au pierdut prima oară acţiunea deschisă în 2018, comunitarii s-au adresat Curţii de Apel Bucureşti, care, în toamna anului 2019, le-a admis recursul, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Bucureşti. Astfel, în vara anului 2020, solicitarea celor 13 angajaţi de la Poliţia Locală a revenit pe masa de lucru a magistraţilor bucureşteni.
Fostul primar Liviu Țâroiu, n-a trimis un jurist la proces şi n-a depus întâmpinare
Părţile reclamante sunt 13 dintre cei 18 agenţi de pază ai instituţiei. Iniţial, au fost 14, dar unul a murit între timp. Cu toţii sunt reprezentaţi de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex.
Aceștia au dat în judecată municipiul Câmpulung, reprezentat de primar, dar şi pe primar, separat. Acţiunea introdusă pe 23 iunie 2020 – este vorba despre rejudecarea procesului – s-a finalizat pe 5 octombrie 2020, cu a doua hotărâre nefavorabilă petenţilor. Liviu Ţâroiu a lăsat impresia că nu vrea să-i încurce pe subordonaţi, mai cu seamă că 2020 era an electoral. O dată, n-a trimis pe nimeni la procesul de la Bucureşti, pentru a apăra bugetul local de pretenţiile băneşti ale celor 13. A doua oară, n-a depus întâmpinare, municipalitatea fiind decăzută din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii.
Vor actualizarea la salariului maxim din 2015
Ce nemulţumiri aveau paznicii de la Poliţia Locală aflăm din conţinutul hotărârii judecătoreşti, publicate pe portalul rolii.ro. Prin cererea depusă la instanţă pe 31 ianuarie 2018, care s-a rejudecat din vara până în toamna anului trecut, reclamanţii solicitau ca Primăria şi primarul să fie obligaţi să le stabilească nivelul de salarizare în funcţie de maximul existent în cadrul categoriei profesionale, respectiv familiei ocupaţionale, pentru aceeaşi funcţie şi grad profesional. Apoi să le plătească drepturile salariale reprezentând diferenţa dintre salariile cuvenite ca urmare a aplicării nivelului maxim de salarizare şi salariile efectiv achitate reclamanţilor, începând cu 9 aprilie 2015, până la data rămânerii definitive a hotărârii. Sumele urmau să fie actualizate cu indicele inflaţiei de la data scadenţei lunare, până la data plăţii efective. În plus, cei 13 mai cereau judecătorilor să oblige autorităţile de la Câmpulung să le achite şi dobânda legală aferentă drepturilor salariale rezultând din diferenţa punctată mai înainte. Şi, bineînţeles, să le achite şi cheltuielile de judecată.
Agenţii de pază au susţinut că ei au statut de personal contractual, din 2010, de când s-a înfiinţat Poliţia Locală. „Pe fondul unor reglementari legale deficitare în materia salarizării personalului bugetar, s-a creat o situaţie inechitabilă în cadrul autorităţilor şi instituţiilor de stat, ajungându-se în situaţia în care persoane, care au aceeaşi funcţie şi care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, să fie salarizate în mod diferit. Practic, în cadrul aceleiaşi instituţii, angajaţii încasează sume diferite pentru salariul de bază sau sporuri, deşi au aceeaşi funcţie şi desfăşoară aceeaşi activitate, întrucât au dispărut treptele de salarizare şi, implicit, posibilitatea promovării/ încadrării în treptele de salarizare superioare deţinute de colegi din cadrul aceleiaşi instituţii.”, redăm din hotărârea instanţei.
Remedierea disfuncţionalităţilor întâlnite peste tot, la nivel naţional, nu numai la Câmpulung, s-a încercat printr-o ordonanţă de urgenţă din 2014, modificată prin Legea nr.71/2015. Astfel, s-a prevăzut ca „persoanele care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim, în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice, pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradație, vor fi salarizate la nivelul maxim, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”
Agentul de pază nu poate avea acelaşi salariu ca al poliţistului local
Ajunsă din nou la Tribunal, cererea angajaţilor Poliţiei Locale a avut aceeaşi soartă. Magistraţii de la Bucureşti au considerat că nivelul maxim salarial cuvenit agenţilor de pază „se stabileşte doar prin raportare la nivelul maxim existent din cadrul instituţiei publice pârâte, iar nu din cadrul categoriei profesionale, respectiv familiei ocupaţionale prevăzute de Legea-cadru nr.284/2010.” Cum Primăria Câmpulung exercită funcţia de ordonator principal de credite, „reclamanţii nu sunt îndreptăţiţi să solicite stabilirea nivelului de salarizare prin raportare la personalul altor instituţii sau autorităţi publice, fiind vorba de ordonatori principali de credite diferiţi, fără vreun raport de subordonare. Cât priveşte solicitarea acestora de a li se acorda nivelul maxim de salarizare din cadrul instituţiei pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie şi în specialitate, Tribunalul o consideră neîntemeiată, probele administrate indicând că reclamanţii au beneficiat de nivelul maxim de salarizare. Astfel, din tabelul ce cuprinde situaţia salarizării reclamanţilor inserat în cuprinsul întâmpinării reiese că toţi reclamanţii au acelaşi salariu de bază şi diferenţele salariale rezultă doar din tranşele de vechime în funcţie.” (sursa citatului: rolii.ro)
Apel se va judeca tot la București
Singurul argument al agenţilor de pază, pentru a-şi susţine acuzaţiile de diferenţe salariale, era cel a înlăturării treptelor de salarizare, începând cu 2010. Însă sistemul treptelor de salarizare nu s-a aplicat niciodată personalului contractual, ci doar funcţionarilor publici. „Or reclamanţii sunt agenţi de pază şi (…) nu pot pretinde stabilirea nivelului maxim de salarizare prin raportare la nivelul de salarizare al funcţionarilor publici poliţişti locali, de vreme ce cele două categorii de personal nu exercită aceeaşi funcţie.” Prin urmare, paznicii de la Poliţia Locală au pierdut pentru a doua oară procesul. Pe 23 noiembrie 2020, sindicatul a înregistrat recursul la Curtea de Apel Bucureşti, însă, deocamdată, nu s-a fixat termenul la care începe judecata deși dosarul a fost înregistrat pe data de 25 ianuarie 2021. Bogdan Radu
