Ce s-a întâmplat zilele acestea în Stratul Subteran

• Din punctul meu de vedere

Aflăm pe surse că, zilele trecute, a dat poruncă Skaraoțky, împăratul Stratului Subteran, să s-adune dinainte-i diavolii, de la mare pân la mic, unul să nu fie lipsă, că-i scurtează coada și-i lungește urechile! Și, dacă s-au adunat ei cu toții, împăratul s-a tras de țăcălie scrâșnind strașnic, a tușit de i-a pârâit jețul, a holbat ochii la ei și le-a zbierat așa:
Skaraoțky : Afurisiților! care dintre voi nu e zevzec, să-i treacă pe sub nas toate și el să nu bage nimic la cap, trebuie să fi luat seama, ca și mine, că toți românii sunt , de la o vreme, cu ochii pe Canalul Bâstroe, acuzând eroicul popor ucrainean că a săpat la mare adâncime, periclitând în acest fel ecosistemul Deltei. Problema nu constp în floră și faună, ci în faptul că românașii încep să prindă ciudă pe țara vecină care luptă în războiul ilegal și neprovocat pentru a asigura libertatea Europei, Amecirii și Sistemului Solar. Așa încât să faceți bine și, studiind ceea ce se mai întâmplă prin România, să faceți o diversiune cum n-a mai fost vreodată.
Diavol 1: Întunecimea Ta, eu zic să postăm ceva pe Facebook despre pensiile speciale. Românii le urăsc și vor uita ce se întâmplă în Delta Dunării.
Skaraoțky: Măi, proclete, asta se cheamă ciorbă reîncălzită, nu funcționează. Altcineva ?
Diavol 2: Să facem zarvă în legătură cu creșterea prețurilor, cu inflația, cu viața grea a celor cu venituri mici.
Skaraoțky: Se vede că leneviți pe fundul iadului și nu mai aveți nicio imaginație. Păi, despre asta tot vorbim la televizor, subiectul nu mai impresionează pe nimeni.
Diavol 3: Să trăiți, domnule general ! Ce ar fi să aruncăm pe piață câteva cuvinte despre rochia pe care o va purta doamna Carmen cu prilejul vizitei la împăratul Japoniei. Îl punem pe Aghiuță să îi șoptească în ureche Danei Budeanu că rochia e prea roz sau prea scurtă sau că are prea multe fundițe. Românii se vor repezi să bârfească pe acest subiect și vor uita de dragare, de canal, de ecosistem.
Skaraoțky: Nimic original, s-a mai spus.
Diavol 4: Dacă vom amiti că nici la următorul Consiliu JAI problema intrării României în Schengen nu e pe ordinea de zi ?
Skaraoțky : Veniți numai cu idei răsuflate, se vede că primiți solde prea mari, vi s-a îngrășat creierul de atâta lene. Chestiunea cu Răvășitoarea e fumată, a folosit-o Cristoiu de sute de ori, nu mai impresionează pe nimeni. Problema Schengen a trezit ceva indignare, mai ales când s-a amestecat și Rareș Bogdan, au promis toți români boicot, după care au înțeles că s-au lins pe bot.
… Așadar și prin urmare, după multă chibzuință, am hotărât să îl consultăm pe locotenetul Aghiuță… Ce? n-a venit Aghiuță?… Unde-i Aghiuță?
Mititelul sta pitit tocma pântre diavolii cu grade mei mici de la urmă, și, pe când cuvânta Skaraoțky, el, trăgând cu urechea, își cântărea coada-n mâni. Cum și-a auzit numele, a lăsat coada și a țipat:
– Aici sunt, Întunecimea Ta !
– Apoi, dacă ești aicea, ce nu te-arăți mai la vedere? Vino-n-coace, proclete! Te dai coadei, ai? Simțiși c-am să te pun la treabă și te pitești, să nu-ți văd mutra, să nu-mi aduc aminte de tine, mititelul taichii!
Și când s-a apropiat Aghiuță de tron, l-a-nhățat Skaraoțky de urechi și scuturându-l, de-i trosnea junghietura – de dragoste multă ce avea pentru el, fiindcă era mititelul mucalit și când se plictisea împăratul de treburile-mpărăției, pe el îl chema, să-i spuie lafuri și să-i facă giumbușuri.
Skaraoțky: Ascultă-mă, Aghiuță puiule… În dumneata îmi e nădejdea să găsești numaidecât cea mai tare diversiune, să se indigneze toți urmașii lui Traian și Decebal și să uite de scuipatul în obraz pe care l-au primit din partea eroului în tricou kaki.
Agiuță: Nimic mai simplu, iubite comandant al întunericului. Tocmai am aflat că Auchan ar vrea să renunțe la casierii de la casele de marcat și să îi pună pe cumpărători să își scaneze singuri cumpărăturile. Zic să facem mare scandal pe acest subiect, iar românii, fuduli, vor uita definitiv de Bâstroe.
Imediat Skaraoțky s-a relaxat și l-a stupit pe mititelul Aghiuță în vârful nasului. Pe urmă, i-a lăsat urechea și, fără să mai zâmbească, răcnindu-i furios:
„Ai plecat?”, apoi i-a tras un picior drept unde-ncepe să-i zică spatelui coadă. S-a dus de-a berbeleacul puiul până la calculator și a început să posteze știri și comentarii despre casele de marcat fără casierițe de la Auchan. La suprața pământului, în zona numită formal România, toți muritorii s-au indignat maxim și au uitat definitiv de Bâstroe, de săpatul la zece metri adâncime, de distrugerea Deltei.
Aghiuță își făcuse datoria.
x
Halal să-ți fie, dragă Aghiuță! Bună idee ai avut, zise Skaraoțky peste câteva zile, n-am ce zice, nimeni nu mai vorbește despre Deltă, toți românii pomenesc de Auchan. Cu ce vrei să te răsplătesc pentru atâta osteneală?
– Întunecimea Ta, spre răsplată, două hatâruri am să-ndrăznesc a cere.
– Spune, puiule dragă.
– Întâi, pe Biden și pe Zelenski să nu-i văz vreodată p-aici! Ducă-se la rai, să se-mpace Sf. Petre cu ei cum o ști.
– Bine… Și al doilea?
– Al doilea, să mă lăsați să mă mai odihnesc și eu puțintel că am obosit de atâta gândire.
– Bine, ș-asta!… ai dreptul să dormi douăzeci de ani de aci-ncolo fără să te mai supere nimini cu nimic!
Zicând acestea, Skaraoțky i-a tras un picior locotenentului Aghiuță, după obicei, și l-a trimis să se culce. Iar Aghiuță s-a pus să-i tragă la soamne… și dormi! și dormi! Urmând să se trezească atunci când îi va veni sorocul să își încaseze, veșnic, pensia specială.
Pe pământ, nimeni nu se mai gândea la Delta Dunării.
(Adaptare după I.L. Caragiale)
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)