Zeci de cazuri de violență între elevi, cercetate penal!

0

Bullying-ul şi cazurile de violenţă din unitățile de învățământ capătă dimensiuni diferite, în funcție de persoanele cu care discuți despre fenomen. Polițiștii spun că există și mulți minori sunt cercetați penal pentru violență. Unii directori susțin că în unitățile pe care le conduc nu se întâmplă așa ceva și explică ce metode folosesc să țină pericolul departe. Sunt și părinții care cred că anumiți reprezentanţi ai şcolilor încearcă să „bage gunoiul sub preș” şi nu raportează cazurile pe care le consideră minore.
Numărul cazurilor de agresiuni comise între elevi este la un nivel ridicat. Copiii ne uimesc cu ingeniozitatea şi dorinţa lor de a-i umili şi batjocori pe cei pe care îi consideră mai slabi. Statisticile cazurilor care ajung în atenţia poliţiştilor, ne confirmă prezenţa acestor ieşiri violente din rândul minorilor. „În anul şcolar 2022-2023 până în luna martie 2023, la nivelul municipiului Pitești, au fost înregistrate 12 cazuri de lovire sau alte violențe între elevi de gimnaziu și 4 între elevi de liceu. Numărul a crescut faţă de anul şcolar 2021-2022 când pe întreg parcursul anului au fost înregistrate 10 cazuri de lovire sau alte violențe la unităţile de învăţământ din Pitești. La nivelul fiecărei unități de învățământ sunt constituite comisii pentru prevenirea faptelor de violență și grupuri de acțiune anti bullying care gestionează faptele comise cu violență în mediul școlar. Atunci când au loc astfel de evenimente sunt sesizați și polițiștii Biroului de Siguranță Școlară”, a precizat Mădălina Epure, ofiţer de relaţii cu presa al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Argeş. La nivel judeţean, în anul şcolar 2022- 2023 au fost înregistrate, până în luna martie, 55 de evenimente, care includ loviri şi alte violenţe, ameninţare, bullying în unitățile de învățământ. În 2021-2022 au fost 96 de evenimente în unitățile de învățământ din județul Argeş.

„Nu a fost nevoie să se întrunească grupul anti-bullying”

Chiar dacă deseori presa relatează despre cazuri de bullying din şcoli sau de violenţă, nu trebuie generalizat, sunt şi unităţi de învăţământ unde nu se petrec astfel de fapte, după cum am aflat de la unii directori din Argeş. Sau, cel puţin, nu la un nivel grav! O jignire între elevi, o tachinare nu poate fi clasificată drept bullying, explică un cadru didactic. Elevii sunt păziţi cu atenţie să nu aibă loc agresiuni verbale sau fizice. „La noi în fiecare pauză sunt profesori de serviciu care stau pe holuri printre elevi și nu prea au cum să se tachineze, să se jignească. Sunt 4 profesori și gardianul. Chiar dacă mai sunt cazuri mărunte, în care un copil îl face „prost” pe altul, acestea rămân la nivelul dirigintelui și numai în funcţie de gravitatea faptei se ajunge și la grup, dar anul acesta stăm bine, nu a fost nevoie să se întrunească grupul anti-bullying. Avem monotorizare audio-video, pază cu gardian, porţi automatizate care nu se deschid decât la intrarea la cursuri şi la ieşire. Fenomenul de bullying este o faptă repetată , când îl jigneşte sau îl loveşte zilnic, nu când îl jigneşte acum şi îl mai jigneşte peste un an. Cuvinte de genul „prostule”, mai există, dar asta se întâmplă şi acasă, nu numai în şcoală. Noi în România stăm foarte bine, spre deosebire de alte ţări, nu avem cazuri de o gravitate mare”, a declarat Maria Tudor, director adjunct la Şcoala Gimnazială Bascov „Virgil Calotescu”.

Prima măsură, sunt anunţaţi părinţii

Acţiunile de prevenire organizate în şcoli de poliţişti şi discuţiile cu elevii de la orele de dirigenţie au, de asemenea, un rol important. Proiectul „Fii Avocat în şcoala ta” derulat de Baroul Argeş i-a pus pe elevi faţă în faţă cu avocaţi de la care au aflat despre cazuri reale de agresiune şi despre consecinţele acestor infracțiuni. Atunci când acţiunile preventive nu îşi ating scopul, primii care află de derapajele copiilor sunt părinţii. Important este ca şi părintele să înţeleagă situaţia şi să nu minimalizeze sau, mai rău, să nu nege că copilul lui ar fi în stare de aşa ceva! „Nu am avut astfel de cazuri, de bullying, de violențe în rândul elevilor. Consilierul nostru educator se ocupă, dicută mereu cu copiii şi împreună cu profesorul responsabil fac întotdeauna activităţi de prevenire. Am avut mereu şi sprijinul poliţiştilor de la Bradu. Vin copii să se mai plângă pentru cazuri minore, dar nu să se ajungă la bullying. Copiii se mai jignesc între ei. Chemăm părinţii la şcoală imediat şi aceştia iau măsurile necesare”, a declarat Cristiana Voicu, director Şcoala Bradu.

Nu toate cazurile sunt raportate

Aurelia M. mama unui elev care a fost victima bullying-ului este de părere că nu toate cazurile sunt raportate. „Mulţi bagă gunoiul sub preș și nu anunță nici Inspectoratul Școlar, nici Poliția. Încearcă să o rezolve, la nivelul şcolii, fără să se afle. Dacă un părinte se plânge şi îi spune dirigintei sau directorului ce păţeşte copilul lui la şcoală, i se spune că exagerează, că „aşa sunt copiii”. Când băiatul meu venea acasă, cu hainele murdare, rupte, cu ochelarii sparţi, plâns ca vai de el, mi-am dat seama că este o victimă. Am mers şi am anunţat dar nu am găsit înţelegere. Mi s-a spus că e o hârjoneală între copii. Am fost nevoită să îl mut la altă şcoală. Când am cerut transferul am aflat că cei de la inspectorat nu ştiau nimic”, a povestit mama băiatului.

Sfaturi de la un ofiţer de poliţie

Un ofiţer de poliţie din cadrul IPJ Argeş care de lungul carierei sale a avut de investigat cazuri în care minorii au fost victime ale altor minori, îi sfătuieşte pe părinţi şi bunici să îşi facă timp să îşi asculte copiii şi nepoţii. „Toți ați văzut nenorocirea din Serbia care are la bază bullying-ul la care a fost supus acel copil. Încercați fiecare să observați comportamentul copilului sau nepotului dumneavoastră trăirile lui, stările de nervozitate, frustrare, bucurie. Stați de vorbă cu el fiți prieteni, nu bunici sau părinți…Nu refuzați să credeți informațiile date de prieteni, nu considerați că este perfect cum nimeni nu este , că este invincibil fizic și psihic, faceți-vă măcar 5 minute timp să vă jucați cu el, așa cum o făceați când era bebeluș şi făceți-l să își deschidă inima. Ascultați-l și acționați cu mintea omului matur. Prin 5 minute de atenție fizică, și nu doar materială, puteți să îi dați încrederea pe care nenorocitele de rețele sociale le-o zdruncină. Prin cele 5 minute zilnic, puteți evita tragedii, puteți să aflați dacă este sub influenţe negative sau sub efectul bullying-ului. Credeţi-mă văd multe situații în care suntem surzi în fata durerii nerostite de către copii”, este îndemnul comisarului şef. M.Sandu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.