- Așezământul este atestată de pe vremea lui Vlad Dracul și adăpostește o icoană făcătoare de minui dar și rămășițele unui fost domnitor
Mănăstirea Glavacioc s-a bucurat de oaspeți de seamă din partea Episcopiei, la ultima slujbă ținută în Postul Peștelui.
Astfel, IPS Calinic a oficiat Sfânta Liturghie în biserica mănăstirii Glavacioc, ctitorie a domnitorului Vlad al IV-lea Călugărul. Locația nu a fost aleasă întâmplător, acest așezământ având o istrie zbuciumată și interesantă. În ultimii 31 de ani, starețul Casian împreună cu întreaga obște monahală, a depus eforturi foarte mari pentru a salva de la ruină mănăstirea Glavacioc, după 150 de ani în care așezământul monahal a fost părăsit. Prima atestare documentară a mănăstirii Glavacioc este din anul 1441 din vremea domnitorului muntean Vlad Dracul. Toată istoria ctitoriei domneşti de la Glavacioc se desfăşoară în jurul unei icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Se crede că ea a fost găsită într-un corn de un cioban care a luat-o cu sine acasă, de unde ea a dispărut în mod miraculos. Ciobanul nu a dat importanţă acestui fapt, dar, mergând din nou cu oile la păscut unde fusese mai înainte, a aflat icoana în acelaşi loc de unde o luase. Atunci s-a făcut cunoscută minunea şi datorită acestei icoane s-a pus temelia unei biserici de lemn în jurul căreia s-a ridicat apoi mănăstirea. Dar bisericuţa de lemn nu a avut o existenţă prea lungă. Invazia otomană din anul 1462 a distrus-o, astfel că nepotul lui Mircea cel Bătrân, Vlad al IV-lea Călugărul, a rectitorit mănăstirea distrusă, ridicând o biserică de zid şi înzestrând-o cu moşii. Mănăstirea are în vale un izvor care curge de sus din deal, de sub biserică. Domnitorul suferea de o boală de stomac, dar bând apă de la izvor, s-a vindecat neputinţa lui. Ca recunoştinţă, Glavaciocul a fost folosit ca reşedinţă domnească, unde noul ctitor va fi şi înmormântat în septembrie 1495. Pe lângă hramul principal închinat praznicului Bunei Vestiri, în anul 2017, cu ocazia cinstirii domnitorului Sfînt Ștefan cel Mare, Chiriahul Eparhiei Argeșului și Muscelului hotărât să pună mănăstirii al doilea hram în cinstea marelui voievod moldovean. S.M.
