Primăria Pitești a prezentat argumentele pentru care Consiliul Local a votat acum câteva zile preluarea unei suprafețe de aproximativ 160 ha din pădurea Trivale pentru a demara proiecte prin care pădurea să devină un parc natural pentru piteșteni.
Municipalitatea susține că pădurile parc nu pot face obiectul retrocedării, prin urmare se va aplica același model de gestionare a pădurii Trivale ca în Brașov, Timișoara, Cluj, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Târgoviște, București, de fapt, ca în toată țara.Pădurea parc pe care municipalitatea piteșteană o dorește va fi cea mai mare zonă de agrement și recreere în natură din zona urbană a Argeșului.
Informații factuale:
• Pădurea Trivale: 394,16 ha în proprietatea statului (nu a Piteștiului!), 573 ha proprietate privată!
• Municipiul Pitești solicită trecerea în proprietatea sa publică a 160,7 ha din proprietatea statului, în zona de pădure în care nu există litigii, pentru a proteja pădurea Trivale de retrocedări – prin HCL nr. 416 din 31.08.2023, urmată de HG!
• Proprietatea privată (573 ha) din pădurea Trivale nu face obiectul proiectului!
• NU se poate construi în pădurea statului, indiferent că este pădure – parc sau arie naturală protejată!
• În varianta „Arie naturală protejată”, NU se mai poate realiza proiectul Centura de Vest a Piteștiului!
Istoric:
-2019: Tiberiu Irimia și Narcis Sofianu (PNL) alături de societatea civilă (peste 5500 de semnături) solicită protejarea Pădurii Trivale aflată în proprietatea statului, prin transformarea ei în pădure – parc.
-majoritatea din Consiliul Local (PSD și ALDE) votează însă pentru proiectul Pădurea Trivale – arie naturală protejată.
-2023: Tiberiu Irimia (PNL) convinge majoritatea din Consiliul Local (PSD, PMP, PNL) de avantajele pădurii – parc.
-PNL se răzgândește și reia proiectul PSD din 2019, cerând Pădurea Trivale – arie naturală protejată.
Adevărul stă în lege:
Legea 220/2018 – pădure-parc; legea 292/2018 – arie naturală protejată; Legea 46/2008 – Codul Silvic; Ord. 57/2007
Pădure – parc vs. Arie naturală protejată
1. Retrocedări INTERZISE (art. 5 legea 220/2018);
Retrocedări PERMISE (legea 247/2005).
2. Îngrijirea pădurii – parc, finanțată prin bugetul local
Îngrijirea ariei naturale protejate, finanțată din taxele plătite de public pentru acces în zonele permise (ordonanța 57, art. 30);
Întreținerea de necesitate este birocratică prin proceduri costisitoare de timp și bani – operativitate scăzută, implicit apariția deșeurilor, gunoaielor, vegetației spontane.
3. Administrarea pădurii – parc o face municipalitatea în scopul activităților de recreere, sport, educație și cultură pentru cetățeni și turiști;
Administrarea ariei naturale protejate o face Ministerul Mediului, prin custodele/administrator desemnat, în scopul conservării unor habitate și specii naturale, prin managementul diferențiat al rezervațiilor naturale.
4. Pădurea – parc este spațiul natural de agrement pentru cetățeni, familii, cu amenajări care să protejeze mediul dar care să ofere libertate de mișcare;
Aria naturală protejată este pentru protecția biodiversității, nu permite libertate de mișcare cetățeanului.
5. Acces public liber, fără taxe, oriunde în pădurea-parc;
Acces public restricționat, în funcție de planul de management al zonei protejate: INTERZIS accesul uman sau permis doar după obținerea de acorduri și avize de la custode, CU TAXĂ, în pădurile urbane.
6. Accesul public pe 3 noi căi de acces pietonal: strada Antim Ivireanu, strada Nicolae Labiș, spre Grădina Zoologică, și strada Ion Minulescu;
Accesul în zonele interzise se amendează contravențional (art. 53 legea 46/2008):
– de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice;
– de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice.
7. Amenajările permise NU implică tăieri de arbori sau defrişări!
Amenajările NU sunt permise, în ariile INTERZISE!
8. Este permisă amenajarea doar pentru:
– alei din materiale ecologice (max. 2 m lățime) sau piste pentru biciclete;
– bănci, iluminat, puncte de informare, toalete ecologice;
– construcții provizorii din lemn (max. 15 m2 supr. construită).
Numai în ariile cu permis restricționat se pot face amenajări minimale (ex. marcaje pentru alei pietonale).
9. Se poate împăduri cu orice specie de arbori;
NU se poate împăduri cu orice specie de arbori.
10. Se pot accesa fonduri nerambursabile pentru amenajarea pădurii aflate în proprietatea publică municipală (alei, iluminat, băncuțe, chioșcuri);
• NU se pot accesa fonduri nerambursabile, finanțări pentru amenajări.
Piteștiul urmează modelul de bună practică la nivel național (european):
Păduri – parc stabilite prin HG*: Suceava (143,925ha), Timișoara (519,8412ha), Buzău (177,7895ha), Râmnicu Vâlcea (46,5552ha), Călimănești (20,35h). Păduri- parc în curs de definitivare*: Bârlad (1,9931ha), Novaci, Chiajna, Târgu Mureș, Sângeorgiu, Neptun. Suprafețe de *păduri retrocedate și transformate în păduri parc*: Bistrița – pădurea Schullerwald (30ha), Giurgiu – pădurea Comana (parc natural din 2010), Piatra Neamț (parc tiroliană – cel mai mare din țară). Suprafețe de *păduri retrocedate și în curs de definitivare ca păduri parc*: Brașov (1000ha) Solovăstru – Mureș (14ha). Ne dorim, în viitor, ca Pădurea – Parc Trivale să devină *Monument Istoric*!
Primaria ar putea sa vopseasca cu o vopsea specială care exista pavelele din centru.
Pana la planuri fantasmagorice sa vopseasca pavelele din centru de la Curtea de Apel pana in Piata Milea.
Ma indoiesc ca nu se vor gasi forme legale sau forme ilegale care se pun ulterior in legalitate
pentru constructii in Padurea Trivale – parc natural.
Din argumentatia primariei (a consilierilor care au votat DA) pot citi printre randuri ca primaria isi rezerva in viitor dreptul de a amplasa pe ici, pe colo, cladiri de lemn de max. 15 mp (subintelegand aici ca cei care vor reusi sa primeasca aprobari vor fi oameni care stiu „sa miste din urechi”).
Cat despre vrajeala ca:
– padurea arie protejata: <>
o privire pe harta din articol ne lamureste ca Centura de Vest nu ar putea trece prin ceea ce este marcat pe ea (caci zona de padure respectiva este intre cartierul Trivale si Gavana – inconjurata de zone de locuinte).
Inca o vrajeala in articol:
– padurea-parc: „Se pot accesa fonduri NERAMBURSABILE pentru amenajarea pădurii”
Pitestiul, ca de atfel majoritatea oraselor din sudul Romaniei, se remarca prin LIPSA proiectelor cu fonduri europene – acele investitii care sunt marcate cu panouri albastre si cu steagul UE.
Sunt preferate proiectele cu fonduri de la bugetul de stat (Programul Anghel Saligny) care nu sunt supuse regulilor europene de licitatie (se fac cu firme de casa ale baronilor locali).
Curierul a ajuns ziar de partid socialist!
Presa argeseana scrie despre actiuni de protest impotriva acestei mafii care de ani de zile tine mortis sa „administreze” Padurea Trivale, sa aiba in continuare putere in pixul cu care semneaza aprobari de tot felul.
Pai cum sa declate ei Trivalea „arie protejata” si sa nu mai aiba putere asupra ei?