- Din punctul meu de vedere
Trebuie să îmi recunosc slăbiciunile și mărturisesc public, deși nu știu pe câți oameni i-ar putea interesa starea mea psihică, dar bănuiesc că din moment ce unii mă citesc e posibil să vrea să știe cum sunt pe interior, că adesea fac mici crize de anxietate.
Anxietatea, după cum se cunoaște, apare mai ales la orele serii și ale nopții, de aceea se și numește vesperală, fiind un fel de teamă fără obiect, iar dacă vrei să scapi de această râie psihică e bine să vezi care ar putea fi cauza.
Cauza, în situația mea, pare a consta în erupția corectitudinii politice în occident. După cum poate ați aflat, chiar în prima zi a anului acesta, Nancy Pelosi, președinta Camerei Reperezentanților din SUA, a anunțat intenția de a schimba regulamentul Camerei în sensul că nu vor fi folosite decât substantive neutre pentru a-l desemna pe președintele acestui for, iar în discursuri nu se va mai putea spune: tată, mamă, fiu, fiică, nepoată, nepot, soț, soție, acești termeni urmând să fie înlocuiți prin cuvintele părinte, copil, rudă, rudă prin alianță etc.
Cum mai poți dormi bine văzând această situație ?
În anii 80 ai secolului trecut, când mi-am petrecut o scurtă perioadă de viață la Paris, era în floare mișcarea feministă, iar domnișoara la care locuiam avea o bibliotecă plină de cărți privitoare la drepturile femeii.
Pentru mine, drepturile femeii nu aveau nevoie de o campanie pentru schimbarea mentalităților, credeam că sunt drepturi naturale, dar ce e interesant este că nu a trecut mult timp și acest curent, feminismul, născut tot în America, ajunsese în Franța și urma să inunde și spațiul Europei de Est.
Sunt sigur că nebunia doamnei Nancy Pelosi se va rostogoli și peste România într-un timp relativ scurt, iar la noi va cunoaște forme paroxistice, fiindcă întotdeauna vrem să fim slugarnici și mai catolici decât Papa.
Vom încerca să vorbim neutru, să nu mai spunem doamnă și domnule, să renunțăm la Ziua Femeii, să-i încurajăm pe copii să își schimbe sexul și chiar să își înceapă viața sexuală de la grădiniță, să-I dăm afară din literatură pe Eminescu, fiindcă era sexist, să achesăm la toate aceste nebunii.
Dați-mi voie să am o explicație vizavi de acest fenomen, dincolo de stângism și Școala de la Frankfurt, anume că se bazează pe inculții lumii, iar fenomenul s-a dezvoltat natural. Păi, îmi imaginez ce ar fi fost dacă atunci când eram student și veneau examene grele, cineva ar fi anunțat că există peste stradă o facultate care îți dă diplomă fără să înveți, iar cu respectivul petec de hârtie poți ajunge chiar ministru. Cred că jumătate dintre colegii mei ar fi trecut strada la acea facultate.
Proștii și inculții pământului, cei cărora incultura le-a mâncat sufletul bunul simț, se simt ca în Paradis în această atmosferă.
Am plecat de la o mărturisire și am schițat câteva idei pentru a ajunge la momentul în care am găsit un pai de care să mă agăt ca înecatul.
Doamna Doina Uricariu, poet și eseist de mare rafinament, trăitoare la New York de mulți ani, scrie următoarele:
x
” Cred că au început să se adune suficiente dovezi care demonstrează o agresiune, o insurecție, ca să folosesc sintagma preferată a democraților împotriva culturii majore, a drepturilor consfințite de Constituția Americii și de bun simț.
Capitoliul este casa Poporului, cultura este Casa universală a popoarelor, nu a profesorilor ignoranți din universități, nu a ziariștilor și nu a organizațiilor marxiste, socialiste, obsedate de culoarea pielii și de gender.
Cultura universală nu a rejectat mari artiști care au fost homosexuali, lesbiene, alcoolici, etc. Ceea ce trăim acum este o cenzură ajunsă la paroxism în care minorități vor să dicteze majorităților în toate domeniile, o perioadă sinistră în care în locul meritocrației e pus steagul mediocrației promovat pe criterii de nișă. Arhitectura universală trebuie să asculte de dictatul nișelor, cotloanelor și rasismului promovat de promotorii cultului anti-familie, anti-religie, anti-tradiție.
Agresivitatea, ignoranța și discursul politic oportunist îmbrățișează un război psihologic și material fără precedent împotriva Constituției și normalității. Programele școlare sunt dictate de impostori și campioni ai spălării de creiere.
E momentul ca să reacționăm. Puternic. Dacă vom privi cu brațele în sân această concertată apocalipsă a cenzurii și elucubrațiile unor demolatori, vom lăsa copiilor noștri o lume, în care valorile nu contează, familia, tradiția marii artiști și scriitori universali, o lume de slogane penibile, de excluderi și demolări continue.
Am citit cu stupoare că rigoarea, știința și matematica sunt rasiste. Cel mai violent rasism în secolul XXI îl promovează ignoranța și puzderia de inepte manifeste socialist-marxiste promovate de cei care vor să ne spele creierele ca să ne transforme în niște retardați civici, etnici, umani și universali.”
x
Mă agăț, cum spuneam, ca înecatul de pai de acest îndemn la revoltă fiindcă nu îmi pot imagina pentru copiii noștri o lume fără familie, religie și tradiție, fără normalitate psihică, biciuită de țipetele isterice ale celor care vor să ne impună concepția lor schiloadă despre lume și viață. Citind însă opinia doamnei Uricariu, un lucru sare în ochi și anume ideea că trebuie să ne revoltăm, nu să tăcem din compromis.
Mesajul doamnei Doina Uricariu și alte mesaje de acest fel trebuie diseminate, share-uite, spuse de la om la om, pentru a ne arăta nouă înșine că nu suntem puțini în revoltă.
Dacă nu vom proceda astfel, printre altele, vom vedea dispărând Ziua Femeii, a Mamei, ni se va sugera că dacă vrei să fii om cumsecade trebuie să nu mai vorbești despre femeie și bărbat.
Să fie la ei, dacă așa vor.
În concluzie și preventiv, spun:
Jos labele de pe Ziua Femeii, jos labele de pe tradiție, cultură, familie, iubire și credință, patrie și umanism.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)