- Evenimentele din 1989 povestite de argeșeni
La fel ca în majoritatea oraşelor de provincie, evenimentele din decembrie 1989 au început la Piteşti abia în după-amiaza de 22 decembrie, după ce la televiziunea de stat s-a anunțat că Nicolae şi Elena Ceauşescu au fugit din Comitetul Central al PCR cu un elicopter. Astăzi se împlinec 32 de ani de la Revoluție.
Mai mulți argeșeni care au participat la protestele de acum 32 de ani au relatat cu lux de amănunte pentru cotidianul Adevărul ce s-a întâmplat în acele zile la Pitești.
Golescu: ”Mi-ar plăcea să spun că era revoltă, dar nu a fost!”
Mihai Golescu, directorul cotidianului Argeșul, care în 1989 era angajat la „Secera şi ciocanul“, ziarul local al Partidului, susține că până să se răspândească vestea plecării dictatorului, în Pitești a fost linişte deplină: ”Redactorul-şef ne-a trimis în dimineaţa de 22 decembrie prin oraş, ca să vedem care e pulsul. Pot să vă spun cu certitudine că în acea dimineaţă era linişte deplină în Piteşti. Mi-ar plăcea să spun că era nebunie, că era revoltă, dar nu a fost. Abia după ce s-a auzit de fuga lui Ceauşescu s-a ieşit în stradă. Până atunci era doar un murmur timid pe la colţuri şi nimic mai mult“.
”După fuga lui Ceaușescu, am intrat cu japca în Casa Albă”
Revoluţionarul Constantin Decebal susţine că a fost pe stradă încă din dimineaţa zilei de 22 decembrie, însoţit de un grup de prieteni sportivi. ”M-am întâlnit în oraş cu Doru Pop, care era antrenor de haltere, şi cu alţi prieteni şi am început să urlăm. Doru a dat un telefon pe la Timişoara la un prieten. Ăla l-a făcut albie de porci că noi nu facem nimic şi ei se luptă acolo cu Armata. Ne-am cam enervat un pic şi am zis să începem şi noi. Am început să urlăm:«Bă, haideţi, bă!». După ce s-a auzit de fuga lui Ceauşescu am intrat cu japca în Casa Albă. Erau nişte miliţieni la intrare, un băiat care a făcut sport l-a pus pe unul în cap şi asta a fost“ a spus Decebal pentru adevărul.ro.
”Am oprit țiganii care veniseră la furat!”
Constantin Decebal spune că una dintre marile probleme ale acelor zile au fost ţiganii veniţi la furat: ”După ce am intrat în Judeţeana de Partid, ne-am trezit că vin ţiganii să fure şi a trebuit să-i alungăm. Noi, sportivii, ne-am chemat unul pe altul ca să protejăm şi să-i excludem pe cei veniţi la furat. În astfel de momente trebuie să acţionezi şi puţin violent, nu ai timp să judeci. I-am oprit la timp, n-au apucat să ia decât vreo două televizoare. Îi opreai dintr-o parte, se duceau în partea ailaltă. Ziceau că au venit şi ei la Revoluţie. După ce i-am prins cu televizoarele în braţe au zis că vor să aibă şi ei, nu doar comuniştii“.
Șeful Securității pus sub pază
Încet-încet, revoluţionarii au reuşit să se organizeze. Preşedinte al nou-înfiinţatului CFSN Argeş a fost ales Doru Pop, subinginer la Dacia Piteşti şi antrenor de haltere în timpul liber. Din comitet făceau parte toate categoriile: muncitori, studenţi, reprezentanţi ai Miliţiei şi ai Armatei. Şeful Securităţii a fost pus sub pază, iar căpitanul Berechet de la Miliţia Municipală s-a pus şi el la dispoziţia revoluţionarilor. Aceştia l-au scos în balcon, i-au rupt gradele de pe umeri şi i-au aruncat mantaua în mulţime.
”Nu a fost nevoie să tragem niciun foc!”
Până la înarmarea civililor nu a mai fost decât un pas: ”A apărut diversiunea că vin teroriştii cu tancurile, cu elicopterele, cum a anunţat şi Cazimir Ionescu. Şi atunci ne-am dus şi am luat arme de la apărarea civilă, unde era colonelul Nanu. Mai mult le-am luat noi cu forţa, că am zis să ne apărăm. Din fericire, nu a fost nevoie să tragem niciun foc cu ele“, a spus Constantin Decebal.
Un singur om a murit împușcat la Pitești
Dacă în toate oraşele din ţară unde civilii au fost înarmaţi pentru a lupta împotriva aşa-zişilor terorişti s-au înregistrat zeci de victime, oameni nevinovaţi împuşcaţi din greşeală sau în urma unor confuzii, în Piteşti a murit un singur om în zilele Revoluţiei, şi acela împuşcat de Armată. Singura victimă din Piteşti a fost Mircea Vlăsceanu, salariat la „Uzina Dacia“, împuşcat mortal, din greşeală, de către un dispozitiv de militari. Incidentul a avut loc în seara de 24 decembrie 1989. Mircea Vlăsceanu era căsătorit şi avea trei copii minori. Nu s-a putut stabili din arma cui a plecat glonţul care i-a adus sfârşitul.
Cazimir Ionescu: „Nu am făcut acel anunț din capul meu”
Şi la Piteşti, ca peste tot în ţară, s-a dovedit ulterior că zvonurile despre terorişti n-au avut nicio bază reală. Coloana blindată motorizată nu a ocupat nici punctul atomic, nici rafinăria, iar Piteştiul a rămas cu demnitate pe harta ţării, unde se află şi astăzi. Cu toate că a apărut la Televiziune şi a făcut un anunţ neadevărat care ar fi putut avea consecinţe catastrofale, Cazimir Ionescu a devenit unul dintre liderii României imediat după Revoluţie.
A fost vicepreşedinte CPUN, ministru al Mediului, deputat şi senator. Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“ în noiembrie 2011, Cazimir Ionescu declara cu nonşalanţă: ”Nu am făcut acel anunţ din capul meu. Mi l-au dat din spatele camerelor şi eu l-am citit. Din punctul meu de vedere dădeam un anunţ pentru colegii mei de revoluţie de la Piteşti, «băi, vedeţi că e un sabotaj acolo». Aveţi dreptate, mă fac vinovat că n-am fost atent şi recunosc că nu m-am gândit“. M.D. Foto: infopitesti.ro
