Când un credit are prețul mai mare decât capacitatea ta de plată sau suma lui a fost prea mare

0

Când un credit are prețul mai mare decât capacitatea ta de plată sau suma lui a fost prea mare, capătă un efect de măciucă, te lovește în moalele capului – Florin Dănescu, Președinte Executiv ARB

  • Consumatorul care dorește să ia un credit trebuie să se gândească: ce produs iau, ce sumă împrumut, pe ce perioadă, la ce dobândă, cu ce preț, în ce valută, cât înseamnă plata lunară din salariul meu, ce se întâmplă dacă nu plătesc? – Florin Dănescu
  • Când eram tânăr și am cumpărat primul meu apartament am avut o șansă extrem de rară de a plăti o dobândă fixă de 15% într-o perioadă când inflația era 160% – Florin Dănescu
  • Plata unui credit implică renunțarea la unele consumuri viitoare, de aceea trebuie să facem mereu diferența între nevoie și posibilitate – Florin Dănescu
  • Economiile dezvoltate, implicit cetățenii acestora, au o educație financiară mai bună decât noi și pentru că țările capitaliste au trecut prin crize financiare de foarte multe ori în ultimii 200 de ani – Florin Dănescu
  • Prin CSALB, băncile au un instrument în plus pentru a separa clienții care nu mai pot plăti de cei care nu mai vor să plătească – Florin Dănescu
  • Creditarea în franci a fost o încercare cu costuri mari și pentru bănci, și pentru clienți. Acum, când discutăm de cursul valutar, o facem mult mai pragmatic, mai exact, mai apăsat – Florin Dănescu
  • Există instrumente care pot corecta deciziile greșite. Dacă iei un credit cu dobândă variabilă acum și constați pe pielea ta că nu este cel mai bine, poți să te refinanțezi sau să cauți un produs cu dobândă fixă – Florin Dănescu
  • Casa cumpărată cu credit ipotecar nu este a noastră doar pentru că ne-am mutat în ea. Până nu o plătim integral, trebuie să comparăm rata la casă cu valoarea unei chirii – Florin Dănescu
  • Dacă iei un credit cu care nu ai reușit, poate ai făcut o afacere și ai dat faliment sau poate ai construit o casă la mare, la munte care nu ți-au folosit, nu înseamnă că nu mai trebuie să rambursezi împrumutul – Florin Dănescu

Podcast: https://www.youtube.com/watch?v=zmGnvfXDoY8

 Florin Dănescu, Președinte executiv Asociația Română a Băncilor, în dialog cu Denis Ciulinaru, realizator radio-tv

Denis Ciulinaru: În ultimii 20 de ani vedem o evoluție a relației dintre români și bancă, dar și în raport cu ideea de credit, de împrumut. Au fost și ani când această relație era: „Mă duc cu buletinul, gata! Am ieșit din bancă, am luat creditul”. Analiza era făcută pe repede-înainte și ne trezeam cu probleme, că nu puteam plăti. Cum ar trebui să ne motivăm decizia de a lua un credit și cum ne facem singuri aceste evaluări asupra riscurilor de solvabilitate în ceea ce ne privește?

Florin Dănescu: Simplus spus solvabilitatea este capacitatea ta de a-ți plăti datoriile. Există lichiditate și solvabilitate. Lichiditate înseamnă să poți plăti repede. Dar să evaluezi ce se poate întâmpla în viitor este cel mai greu pentru că intervin factori subiectivi și factori obiectivi în viața noastră. Obiectiv este că avem nevoie de bani, avem nevoie să ne dezvoltăm, iar pentru această dezvoltare nu ai mereu timpul necesar ca să economisești.

Video https://youtube.com/shorts/YiySyz6VdeU

Dar mereu trebuie să ne întrebăm: ce produs iau, ce sumă, pe ce perioadă, la ce dobândă, la ce preț, în e monedă, astea sunt atributele unui credit. Practic o să renunți la niște consumuri viitoare, poate nu o să mai poți pleca în vacanțe ca până acum. Poate nu vei mai avea nici independența de consum de până acum. Cât te îndatorezi? 30% din venituri sau 50% și renunți la jumătate din ce câștigi? Aici apare deja conflictul între nevoie și posibilitate. Dacă ne punem această întrebare, deja am făcut un pas enorm.

Video https://youtube.com/shorts/65kDYYdZbvg

Apoi te gândești: dacă ești căsătorit, te îndatorezi pe ambele venituri din familie sau doar pe unul? Exercițiul cel mai bun, ca pentru un sportiv care se pregătește pentru olimpiadă este să aduni un avans cât mai mare, pentru că îți faci exercițiul de economisire și deja te antrenează să știi răspunsul: „cât aș putea plăti lunar?”

Denis Ciulinaru: Contează foarte tare în ce ești plătit la job-ul tău și acesta este un detaliu de care ar trebui să ții cont atunci când alegi să faci un credit. Este în euro, în dolari, in franci elvețieni?

Video https://youtube.com/shorts/wWmXUEOaKsQ

Florin Dănescu: Experiența oamenilor nu vine doar din inteligență sau din felul în care trăiești experiențele pe care le ai, ci și din timpul pe care l-ai parcurs. Economiile dezvoltate, implicit cetățenii acestora, au o educație financiară mai bună și pentru că sunt țări capitaliste de 200 de ani și pentru că au trecut prin astfel de crize de nenumărate ori. Sunt diferențe între o familie în care bunicul îți povestește cum a dat faliment firma lui și ce a învățat din asta și o familie românească în care îți povesteșe cum era în comunism, în care toți aveam același lucruri: o casă și o Dacie, luate într-o societate cu trai scăzut, în care toți eram săraci și egali.

Video https://youtube.com/shorts/NL100wfoovQ

Creditele în franci elvețieni fac parte din experiența trăită. A fost o încercare cu costuri mari și pentru bănci, și pentru clienți. Acum, când discutăm de cursul valutar, o facem mult mai pragmatic, mai exact, mai apăsat, pentru că știm ce înseamnă o greșeală de acest fel.

Eu am fost dealer de valută în cariera mea. Francul elvețian era printre ele mai stabile monede din Europa, dovadă că toată lumea încerca să cumpere franci elvețieni și să-și țină economiile în franci și dobânda era extrem de scăzută, pentru că era extrem de stabilă. Ce s-a întâmplat? Cererea de franci a crescut enorm. Euro a fost inițial mai mare decât dolarul, pe urmă a coborât sub dolar, deci lumea era destul de nesigură pe cele două valute și alegea, ca și la aur, să-și țină averea în franci elvețieni. Cererea de franci a crescut, presiunea pe cursul francului elvețian a crescut, iar când a explodat, toată lumea a plătit.

Denis Ciulinaru: Ce tip de dobândă să alegem atunci când facem un credit?

Florin Dănescu: Ne întoarcem la prima afirmație: să fii conștient că viața este impredictibilă și să încerci să îți calculezi puterea de a plăti, luând în calcul și anumite evenimente posibil neplăcute în viață. Asta dictează și tipul de dobândă pe care vrei să îl alegi. Dacă ne uităm în ciclul anterior, de 15 ani, la noi în economie, vom vedea schimbări foarte mari: urcări și coborâri, iar asta înseamnă volatilitate.

Video https://youtube.com/shorts/1RNLjVv8oVg

Sar putea să ai o dobândă fixă foarte bună, cum am avut eu când mi-am luat primul apartament la 28 de ani, cu 15% dobândă pentru tineri căsătoriți în tinerețe, dar inflația era la 160%. Realmente eu atunci mi-am plătit casa după vreo doi ani, din două salarii deloc mari, plictisindu-mă să merg lunar la bancă. Atunci banca a pierdut foarte mult, avea o dobândă fixă, dobânda variabilă ar fi trebuit să fie raportată la inflația de 160-170%. Diferența aceasta a pierdut-o banca, dar asta nu se poate întâmpla la infinit pentru că băncile au și o răspundere față de alte industrii, au depozitele populațiilor și companiilor.

Video https://youtube.com/shorts/UJU9OKyyKlI

Acum există instrumente care ne pot corecta o decizie relativ greșită la început. Dacă iei un credit cu dobândă variabilă acum și constați pe pielea ta că nu este cel mai bine, poți să te refinanțezi. Poți să cauți un produs care să aibă o dobândă fixă. În concluzie, nu rămâi imobil în 20 de ani de credit.

Denis Ciulinaru: Prima lecție este să învățăm să citim un contract, atunci când semnăm. Cum citim un contract cu banca?

Florin Dănescu: Extrem de puțini oameni, chiar foarte educați, elite profesionale în domeniul lor s-au obișnuit ca în lumea asta digitală să dai pagină după pagină, să te duci la ok sau la yes. Eu, ca om de bancă, sunt convins că industria bancară, fiind extrem de reglementată și extrem de pățită, nu are în contracte și nu urmărește să aibă lucruri ascunse. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să citești contractul, pentru că, practic, acolo vezi cum e contractul, care va fi prețul, pe ce durată, în ce valută, cât înseamnă plata lunară, cât înseamnă din salariul meu, ce se întâmplă dacă nu plătesc?

Video https://youtube.com/shorts/lY2EJwO4-uM

Noi învățăm la educație financiară să comparăm rata de credit cu chiria. Tu până nu plătești integral casa, este ca și cum stai în chirie. În primul rând să conștientizăm lucrul acesta: nu este bunul meu pentru că m-am mutat în el!

Denis Ciulinaru: În orice contract, nu numai în cel cu banca, pot apărea foarte multe situații: ți-ai pierdut serviciul, nu mai ai cu ce să plătești sau pur și simplu vrei să ieși dintr-un contract și atunci trebuie să soluționezi cumva. În ce fel a ajutat apariția CSALB în acest cadru?

Florin Dănescu: Apariția acestei instituții a fost un pas enorm făcut în societatea noastră, pe un domeniu care era destul de conflictual la un moment dat și lipsit de experiență. Legat de CSALB sistemul bancar a înțeles că este o Directivă Europeană pusă în practică în România. Una este să rezolvi o problemă prin conflict, cum este într-o instanță unde altcineva hotărăște, și alta este să te împaci. CSALB asta înseamnă, că ambele părți sunt de acord cu soluția respectivă, iar acea soluție observăm că nu poate fi într-un avantaj financiar pentru bancă pentru că atunci nu ar accepta consumatorul. Prin CSALB, băncile au un instrument în plus pentru a detașa acei clienți care chiar nu mai pot plăti de cei care nu mai vor să plătească.

Erau și oameni de bancă la debutul acestui construct instituțional care nu erau așa optimiști în vederea succesului unei astfel de construcții, pentru că România nu-i obișnuită cu succese instituționale de forma aceasta, un construct european profund, cu independență, cu reprezentativitate totală.

Denis Ciulinaru: Cum îi poate ajuta pe consumatori o refinanțare? Sau decizia de a plăti anticipat…

Florin Dănescu: Refinanțare înseamnă să schimbi condițiile contractului și să cumulezi mai multe credite într-unul sau să scurtezi perioada, pentru că ai înțeles că o perioadă mai scurtă ți se potrivește mai bine cu veniturile care ți-au crescut. Astfel, dacă plătești mai repede sume mai mari, poți să accesezi o dobândă mai mică. Este o diversitate de lucruri care merg în favoare clientului printr-o refinanțare, dar este nevoie de o conștientizare de către acesta și de un nivel de educație.

Decizia de a plăti anticipat este, în general, o veste foarte bună pentru oricine, pentru că asta înseamnă că au crescut veniturile într-un mod sau altul. Cel mai bun sfat al unui economist este să îți achiți datoriile acum, dacă ai posibilitatea, să o iei de la zero și să poți accesa iar un credit, în funcție de nevoi.

Percepția despre bănci este că te împovărează. Asta s-a schimbat mult, apropos de coborârea neperformanței de la 23% la 2,6%, oamenii au înțeles cu ce costuri vine neplata ratelor. Un credit este foarte bun dacă îl folosești pentru dezvoltarea ta. Chiar și pentru concediu este bine să iei un credit, cât timp te odihnește și îți cresc puterile ca să muncești și să-ți dezvolți resursele și mai mult.

Video https://youtube.com/shorts/IHaaxTI4Z-8  

Dacă iei un credit cu care nu ai reușit, poate ai făcut o afacere și ai dat faliment, asta nu înseamnă că dacă nu ți-a folosit, nu mai trebuie să rambursezi împrumutul. Ne aducem aminte că așa a apărut Legea dării în plată, pentru investițiile nefericite.

Raportăm creditele date într-o țară la produsul ei intern brut. Pentru oameni, PIB-ul este tot ceea ce producem noi timp de un an: servicii și produse. Gradul de intermediere financiară la noi în țară este de 26%, iar media europeană este 92%, aproape egală cu PIB-ul. SUA are 217%. Asta îți dă o notă despre cât de tare este o economie și cât de mult se dezvoltă prin împrumut. Un credit care este mai iefitn decât randamentul tău, dobânda este mai mică decât rentabilitatea ta, are un efect de levier: te ridică, te multiplică, te dezvoltă, te duce în concurență cu ceilalți. Un credit care are prețul mai mare decât capacitatea ta de plată sau suma lui a fost prea mare, capătă un efect de măciucă, te lovește în moalele capului.

Denis Ciulinaru: Cum vedeți evoluția sistemului bancar?

Florin Dănescu: Evoluția se va întâmpla cât timp va fi nevoie de bani, cât timp vor fi oameni care vor economisi sume mici pe tereme scurte și cât timp vor fi oameni care vor avea nevoie de capital, de sume mari pe termene lungi. Băncile vor evolua, mai ales în acest context al digitalizării, iar pandemia a accelerat-o foarte mult. În doi ani s-au întâmplat schimbări care poate ne-ar fi luat 50 de ani.