Descoperire extrem de importantă zilele acestea, în râul Vâlsan din județul Argeș. O echipă de cercetători au numărat 56 de aspreți în apele în care peștele, unic în lume, a supraviețuit milioane de ani. Denumit și ”fosila vie” aspretele este pe cale de dispariție iar fundația alpinistului Alex Găvan face eforturi să protejeze specia și să o conserve. M.Sandu
Alex Găvan, cunoscutul alpinist, este un localnic al văii Vâlsanului. Și-a petrecut copilăria pe malurile râului, a crescut cu poveștile despre asprete. Specia era puțin cunoscută în afara cercurilor științifice și ale localnicilor. În iulie 2019, Alex a făcut cunoștință lumii întregi cu aspretele, de pe vârful Gasherbrum 2, de la 8035 metri altitudine, din Himalaya, a șaptea lui ascensiune pe un munte de peste 8000 de metri realizată fără oxigen suplimentar, atunci când a afișat o fotografie peștele din râul copilăriei lui. Din dorința de a salva această specie de la dispariție. Alex Găvan a înființat fundația ce-i poartă numele.
Descoperire istorică
În această perioadă o echipă internațională de cercetători verifică râul Vâlsan, în cadrul unui proiect al Fundației “Alex Găvan”. Sunt specialiștii veniți din România și din Germania. Dacă anul trecut cercetătorii au numărat 27 de pești în râul Vâlsan, recent o nouă descoperire le-a dat speranțe în mai bine. Aceștia au împărțit râul Vâlsan în 21 de sectoare și au verificat primul sector. Au numărat în total 56 de aspreți pescuiți cu o metodă științifică, măsurați, cântăriți și apoi eliberați. Numărul descoperit într-o singură zonă a râului Vîlsan bate toate statisticile pe care le aveau autoritățile până acum, din anii 60. Faptul că s-a înmulțit, le dă speranțe cercetătorilor. ”Avem asprete, încă trăiește și trebuie să o facă și în viitor, pentru că, dacă a supraviețuit 65 de milioane de ani, poate omul în 50 de ani să îl distrugă complet”, este mesajul care însoțește o filmare, cu un asprete în apă, postată pe Alex Găvan pe contul său de Facebook.
Povestea aspretelui dusă mai departe
În carul unui congres de ihtiologie ( n.r ramură a zoologiei care are ca obiect studiul teoretic și practic al peștilor), un cercetător a prezentat proiectul ”Asptretele trăiește”. ”Omul de știință, cercetatorul și prietenul nostru Jörg Freyhof, un fel de Mick Jagger al ihtiologiei, cum îmi place mie să spun, membru în consiliul științific al programului Astretele Trăiește a prezentat la Praga, în cadrul celui de-al XVII-Lea congres de ihtiologie, modul în care încet, încet, eforturile și acțiunile noastre de salvare și conservare a aspretelui încep deja să creioneze o poveste de succes. În același timp, speranță cu privire la viitorul nostru colectiv, pe această planetă. Acest mic pește, unic în lume, se mai regăsește în doar câteva exemplare pe Vâlsan, râul copilăriei mele, care, desigur, cum altfel, este și râul copilăriei voastre, oriunde v-ați afla. Ca și orice alt râu de pe Pământ. Îți suntem recunoscători pentru toată lumina pe care o aduci, dragă Joerg”, a scris Alex Găvan pe contul său de socializare.
I s-a restrâns arealul
În prezent, arealul Aspretelui s-a restrâns la o capsulă a timpului de numai 5 kilometri pe cursul superior al râului Vâlsan, în zona satului Brădetu, din munții Făgăraș. Toată porțiunea de râu în care Aspretele trăiește sau obișnuia să trăiască se regăsește în cuprinsul a două arii protejate: sit-ul de importanță comunitară Natura 2000 Valea Vâlsanului – ROSCI0268 și Rezervația Naturală Valea Vâlsanului – cod 2125. Atunci când în 1956 Aspretele a fost descoperit de către Nicolae Stoica, un student la biologie, mai cutreiera prin apele a încă alte două râuri, Argeș și Doamnei. Acum este complet dispărut din acestea.
Aspretele este numit și “fosila vie”. Este cel mai rar pește din Europa și, posibil, chiar din lume. A fost declarat monument al naturii, fiind recunoscut de către Comisia Europeană ca specie de interes comunitar. În același timp, este prezent pe lista Convenției de la Berna a Faunei Sălbatice și a Habitatelor Naturale a speciilor periclitate ce au strictă nevoie de protecție. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) a catalogat-o drept fiind în pericol critic de dispariție (CR).
