Cel mai citit cotidian local din Argeş. Ştiri din (politică, economie, social, sport, fapt divers); anunţuri (matrimoniale şi mica publicitate), numai aici pe www.curier.ro. Toate anunţurile din RUBRICILE de MARE şi MICĂ PUBLICITATE publicate în ziarul Curierul zilei, vor fi postate GRATUIT, pe www.curier.ro, la rubrica PUBLICITATE PDF. Doriţi ca reclama dumneavoastră să apară aici (pe www.curier.ro)? Contactaţi-ne la tel:0248/215740 , 0248/215726 sau 0348/439035.
|  Ştiri din Argeş
miercuri, 28 iulie 2021

Pe acest site găsiți numeroase informaţii din diferite domenii precum: Fapt Divers ; Social – Economic ; Sport ; Cultural – Monden ; Reţeta zilei . De asemenea şi editorialele scrise de: Marilena Baraţă ; Constantin Neguţ ; Gheorghe Smeoreanu . Precum şi publicitatea în format PDF la rubrica: Publicitate PDF . Doriţi ca reclama sau comunicatul dvs. să apară aici? (pe curier.ro) Contactaţi-ne la tel: 0248/215740 , 0248/215726 sau 0348/439035 .

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către curier.ro doar în limita a 150 de semne, cu citarea sursei. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii menţionaţi aici.
ad
ad
Advertoriale & publicitate

Clasele de vară pentru copii

Așa cum ne-a obișnuit de cîțiva ani, Fundaţia Aid for Piteşti organizează în luna iulie, gratuit, o activitate educaţională sub genericul Clasele de vară pentru copii. În acest an, perioada de desfăşurare a cursurilor este 2,3,4 august (luni - miercuri), între orele 10 şi 12. Sînt aşteptaţi copii cu vîrste cuprinse între 3 şi 18 ani.

În cadrul celor două ore zilnice se vor organiza activități pe grupe de vîrste, susținute de profesori români, cu o bogată experiență didactică. Activitățile constau în interpretarea de cîntece pentru copii în limbile engleză și română, povestiri biblice, lucru manual (activități de colorat și decupat), discuții pe teme biblice, conversații în limba engleză și română.

Dacă doresc, părinţii sînt invitaţi să-şi însoţească copiii în incinta fundaţiei. Aici pot aştepta într-o sală pînă se termină cursurile, pot asista la ore pentru a vedea ce li se predă copiilor sau pot participa la un studiu biblic de grup. După cum am menţionat, intrarea este liberă, iar în pauze se vor servi gustări şi răcoritoare.

La sediul fundației, pe parcursul anului, se organizează activități și programe pentru copii și tineri. Astfel, în fiecare duminică, între orele 10-12, se face studiu biblic, cu lecții pentru copii și lucru manual. În fiecare vineri, din toamnă, între orele 18-23, au loc întîlniri adresate tinerilor cu vîrste cuprinse între 12 și 40 ani, la care se organizează studii și concursuri pe teme biblice, vizionări de filme.

În timpul verii se organizează o tabără gratuită pentru copii, cu vîrste între 12 și 18 ani.

Ocazional, se organizeză excursii, plimbări, picnicuri.

Detalii se pot obţine la tel. 0744 385 825 sau la sediul Fundaţiei Aid for Piteşti, de pe str. Armand Călinescu nr. 16, în vecinătatea Colegiului Brătianu.

!!! Se vor respecta regulile sanitare . Vom avea măști disponibile. Sălile vor fi curate, aerisite, dezinfectate.

Articole »»» »»» »»»

Comentează »»» »»» »»»

5 Comentarii:

  1. 1

    Clevetici

    M-a surprins sintagma “carte de mână” referitor la un document emis de Mircea Ciobanul, in limba slavona. Scoasa din context expresia ma duce cu gandul la ideea de “chitanta de mana” – adica un document la purtator folosit in diverse ocazii pentru a dovedi ceva.

    Fiind pasionat de istorie si avand avantajul ca in scoala generala am studiat limba rusa, am cercetat de-a lungul timpului, la nivel de amator, documente medievale romanesti scrise in limba slavona (o limba de cancelarie, adica o limba care nu se vorbea exact cum se scria, provenita din bulgara medievala).
    Banuiesc, asadar, ca sintagma “carte de mână” este traducerea aproximativa in romana a slavonului “rukopis” – compus din 2 cuvinte:
    “ruko” – de la o radacina slava “ruka” ce inseamna “mână”
    “pis” – de la un alt radical slav: verbul “pisati” = “a scrie”

    Asadar o traducere mai apropiata de semnificatia originala ar fi “manuscript”.

    Din aceeasi familie de cuvinte slave limba noastra a imprumutat:
    “pasanie” – inscriptia facuta de ctitorii unei biserici
    “letopiset” – compus din “leto” care inseamna “an” (sau “leat”) si “piset” = “scriere/condica” – adica in traducere: “cronologie”

    Reply
    1. 1.1

      Uliu

      Așa da, dle Clevetici!

      Reply
      1. 1.1.1

        Clevetici

        Erata: “pisanie” in loc de “pasanie”
        ———————————————————–

        “Așa da, dle Clevetici!” – inteleg,
        dar asta presupune un:
        “Așa nu, dle Clevetici!”

        si banuiesc ca nu sunteti de acord cu parerile mele politice pe care le mai exprim la articolele dlui Smeoreanu.

        Am luat la cunostinta, atat am vrut sa spun.
        Nu trebuie sa detaliem subiectul aici.

        Reply
  2. 2

    Clevetici

    Nu am citit cartea celor 4 argeseni, dar marginindu-ma la recenzia facuta de dl. Smeoreanu in acest articol, imi dau si eu cu parerea:

    Ideea legarii formarii statului medieval Tara Romaneasca de un voievod legendar (neatestat foarte precis in documente) Negru Voda e veche in istoriografia romaneasca.
    Spre ilustrare, istoricul amator Neagu Giuvara citeaza cateva documente din sec XVI cu referiri la acest Negru Voda:

    https://books.google.fr/books?id=AhnNDwAAQBAJ&pg=PT100&lpg=PT100&dq=Cartea+de+m%C3%A2n%C4%83+a+lui+Mircea+Ciobanul,+de+la+3+mai+1549&source=bl&ots=1gLXsqQnFk&sig=ACfU3U3NgYy_ZK5baQWnbL1jNloQTv9hyw&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwjCtv-Z4OHwAhUzB2MBHbq9C2oQ6AEwDnoECAIQAw#v=onepage&q&f=false

    Ce ma surprinde pe mine (si probabil pe istoricii consacrati care ar putea recenza aceasta carte) este identificarea mormantului lui Negru Voda in cadrul mai multor morminte din manastirea Curtea de Arges, fara ca sa se gaseasca pe cripta acestui mormant vreun text care sa certifice aceasta ipoteza.

    La nivelul anului 2021 m-as fi asteptat ca autorii unei astfel de ipoteze sa vina cu un studiu bazat pe analize ADN ale ramasitelor umane din mormantul nr. 10 si comparate cu probe ADN din morminte certe ale altor voievozi.

    Nu cred ca aceasta a fost metoda intrebuintata, deci tot ce au scris cei 4 argeseni este o noua ipoteza care isi asteapta validarea stiintifica.

    P.S.
    Acum cativa ani o controversa stiintifica a aparut prin presa, inclusiv in Curierul, cand un grup de cercetatori au primit aprobari de la Ministerul Culturii pentru a preleva probe ADN din morminte de la Curtea de Arges (daca imi aduc bine aminte). Dupa ce au facut publice concluziile lor, Ministerul Culturii a interzis deschiderea mormintelor si prelevarea de probe ADN pe viitor.

    Reply
    1. 2.1

      Boni

      În legatură cu acest subiect, lucrurile sunt foarte complicate. Date și informații incerte, păreri contrare etc. Vorba unui clasic în viață: ,,o nebuloasă de întuneric!”.

      Reply

Comentează »»» »»» »»» to Clevetici Cancel Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Argeş, localitatea Piteşti, B-dul Republici nr. 1 A, © 2021 România. All rights reserved.Curierul Zilei